România se apropie, în acest an, de 6 milioane de plătitori de asigurări de sănătate, în condițiile în care „anul trecut erau 5 milioane de plătitori”, dar numărul de beneficiari este de 19 milioane, a declarat joi Carmen Orban, consilierul pe probleme de sănătate al premierului Marcel Ciolacu, la Forumul Național al Asociațiilor de Pacienți.
Carmen Orban consideră că în sănătate „s-au făcut foarte multe progrese și nu putem să nu le remarcăm”.
„Ar trebui să fim cu toții onești și să știm un singur lucru: vorbeam anul trecut de 5 milioane de plătitori de asigurări de sănătate.
Anul acesta este puțin mai bine și ne apropiem de 6 milioane.
Și vorbim despre 19 milioane de beneficiari ai asigurărilor de sănătate”, a adăugat consilierul primului ministru.
„Este o discrepanță majoră și, cu siguranță, oricărui om i-ar atrage atenția că este o povară foarte mare pe sistemul de sănătate”, a continuat ea.
Începând de la 1 iulie, prin noul Contract cadru care va intra în vigoare la această dată, persoanele neasigurate vor beneficia de investigații de diagnostic și monitorizare pentru afecțiuni grave – precum cancer, hepatită sau HIV/SIDA la gravide, anunța în urmă cu o zi Valeria Herdea, într-o conferință de presă la sediul CNAS.
Valeria Herdea a explicat că medicii de familie vor putea să trimită „persoanele neasigurate pentru investigaţii în caz de suspiciune de afecţiuni oncologice, hepatite B şi C şi virusul HIV la gravide, servicii care vor fi decontate de Casa Naţională de Sănătate”.
Președintele CNAS a explicat, joi, la Forumul Național al Asociațiilor de Pacienți, de unde vin banii pentru serviciile acordate persoanelor care nu plătesc asigurare de sănătate – care vor beneficia de noi investigații decontate începând cu data de 1 iulie.
„Una dintre marile îngrijorări ale tuturor a fost că banii celor care plătesc asigurări vor fi îndreptați spre serviciile și nevoile de sănătate ale persoanelor neasigurate”, spune Valeria Herdea, în contextul temerilor din lumea medicală că bugetul CNAS nu acoperă, până la finalul anului, nici serviciile pentru asigurați.
Valeria Herdea spune însă că banii pentru aceste servicii „nu vin din FNUASS (Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate), așa cum s-a spus.
Una dintre marile îngrijorări ale tuturor a fost că banii celor care plătesc asigurări vor fi îndreptați spre serviciile și nevoile de sănătate ale persoanelor neasigurate.
Vă asigur că acești bani vin de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății și prin bugetul Fondului.
”Președintele CNAS cere, de asemenea, solidaritate cu pacienții cu afecțiuni cronice grave: „Este esențial însă să înțelegem și că trebuie să fim solidari cu cel care suferă de o boală oncologică.
O boală oncologică nu este de colo.
Fiecare dintre noi, în momentul în care am ajunge la așa ceva, are nevoie de sprijinul comunității.
Iar dânșii sunt în responsabilitatea noastră.
Faptul că sunt neasigurați este o altă discuție și vom aborda cu altă ocazie această temă.
”În luna aprilie, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea, declara că CNAS are fonduri doar pentru primele nouă luni ale anului, nefiind acoperit ultimul trimestru.
„Avem bani pe nouă luni.
Ultimul trimestru nu avem bani.
Ori facem un efort toţi să încercăm să reducem cheltuielile şi pierderile din sistem şi încercăm să mobilizăm şi pacienţii să vină proactiv, în aşa fel încât prevenţia care costă mai puţin să îi ajute să nu ajungă în viitorii ani la boală şi să avem o previziune corectă”, declara în aprilie Valeria Herdea, la o dezbatere organizată de Profit.
ro.
Întrebată miercuri, într-o conferință de presă la CNAS, dacă bugetul sănătății acoperă tot anul sau se va termina în septembrie, așa cum s-a întâmplat în 2023, Valeria Herdea a declarat că „Avem promisiunea fermă că acest an se va termina cu demnitate, dar nu cu creșteri de buget.
Și eu mi-aș fi dorit să avem 12% din PIB pentru sănătate.
”Anul trecut, bugetul CNAS s-a terminat încă din perioada august-septembrie, fiind cârpit până la final de an cu bani alocați din Fondul de Rezervă al Guvernului, însă cu sume insuficiente.
În acea perioadă, CNAS a rostogolit luni de zile datoriile acumulate către spitale, iar o mare parte dintre spitale au acumulat, la rândul lor, datorii uriașe către furnizori.
La începutul trimestrului III sau începutul trimestrului IV al anului este așteptată o rectificare bugetară, mai spune Valeria Herdea, care adaugă că „vom depăși acest an la valorile de contract pe care le avem în acest moment”.
De asemenea, Casa de Asigurări de Sănătate este, în acest moment, la zi cu plățile către spitale, mai spune conducerea CNAS.
HotNews.
ro scria, în martie, că o mare parte dintre spitalele din România au intrat în anul 2024 cu datorii rostogolite de luni de zile, inclusiv arierate, sunt nevoite să amâne operații care nu reprezintă urgențe sau să trimită pacienții și aparținătorii să cumpere singuri medicamente și diverse materiale sanitare – un lux pe care, însă, nu toți bolnavii și-l permit.
Unele spitale aveau chiar conturile blocate la acel moment, iar președintele Colegiului Medicilor, prof.
dr.
Daniel Coriu, declara atunci pentru HotNews.
ro că unul din trei spitale din România era, la acel moment, în pericol să ajungă în incapacitate de a funcționa și de a asigura servicii medicale, din cauza lipsei banilor.
Aproximativ 30% dintre spitalele din România înregistrau, la acest moment, un deficit bugetar major, rezulta dintr-o analiză efectuată de Colegiul Medicilor.
Într-un răspuns oficial pentru HotNews.
ro, Casa Națională de Asigurări de Sănătate admitea că bugetul alocat instituției în anul 2024 este cu 29% mai mic decât cel pe care îl ceruse.
Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), buget administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, este, în anul 2024, de 62,35 miliarde lei, în creștere ușoară (cu 3,2 miliarde lei) față de anul 2023.
Practic, CNAS solicitase încă aproape 30 de miliarde lei, mai ales că bugetul pe anul trecut s-a terminat încă din lunile august-septembrie.
România are peste 350 de spitale de stat, iar peste 7 milioane de internări au avut loc în anul 2023 – în regim de spitalizare continuă sau de spitalizare de zi.
Cifra nu reflectă neapărat numărul exact al pacienților care au necesitat internare – pot fi și cazuri în care un pacient a avut nevoie de mai multe internări – dar chiar și așa, cifra este mare și arată dimensiunea nevoii de servicii medicale a populației, spuneau medicii consultați de HotNews.
ro.
