Ministerul Energiei a început pregătirile pentru înființarea și în România a comunităților energetice, care sunt de fapt grupuri de prosumatori și consumatori care pot împărți între ei electricitatea produsă.
În Europa există în acest moment peste 9.
000 de astfel de comunități, unde prețurile sunt mai mici chiar și cu 60% față de furnizorii tradiționali.
Cu ajutorul informațiilor transmise pentru HotNews.
ro de Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România, vă prezentăm ce măsuri au adoptat unele țări europene pentru a încuraja înființarea comunităților de energie și ce beneficii au avut consumatorii.
Definiția comunităților de energie variază în funcție de legislația și contextul regional, dar, în general, o comunitate de energie se referă la un grup care colaborează pentru a produce, distribui, stoca și consuma energie într-un areal geografic determinat.
Aceste comunități se concentrează pe surse regenerabile de energie, cum ar fi energia solară, eoliană sau biomasa, și sunt structurate pentru a maximiza beneficiile economice, sociale și ecologice pentru membrii săi și pentru o comunitate mai largă, dacă este cazul.
Practic, este vorba de o reorganizare totală a pieței de energie așa cum o știm acum, când toată lumea plătește tarife de distribuție celor care dețin rețeaua la care se branșează.
Luni, Ministerul Energiei a anunțat că pregătește un cadrul legislativ pentru înființarea comunităților de energie și în România.
„Comunitatea de Energie poate fi definită ca următoarea formă de organizare superioară a prosumatorilor, alături de o entitate care vinde, cumpără și tranzacționează energia lor într-un mod total diferit față de cum fac astăzi furnizorii de energie”, a explicat, pentru HotNews.
ro, Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România.
Principalele caracteristici ale unei comunități de energie includ:La nivelul Uniunii Europene, se estimează că în prezent 4% din cetățeni sunt implicați în comunități de energie, cu un total de peste 9.
000 de astfel de comunități.
Statele UE au ales diferite modalități de susținere a acestor comunități, plecând de la alocarea unor miliarde de euro prin programe gen PNRR la chestiuni mai pragmatice, cum ar fi: tarife de rețea reduse pentru energia produsă și consumată în interiorul comunității, exceptarea comunităților de energie de la licențele de furnizare și producție, scheme de finanțare speciale pentru acoperirea parțială a cheltuielilor operaționale și de capital, înființarea de ghișee unice pentru informare.
Un alt gen de sprijin legislativ important poate fi considerat în Spania și Olanda, unde a fost experimentată inclusiv crearea unei reglementări temporare pentru a permite primelor comunități să apară.
Vorbim aici de exceptarea de la licențele de furnizare și derogări de la anumite reguli de piață.
Iată câteva dintre reglementările experimentale din diferite țări europene:În Grecia, un model de piață mai apropiat de cel din România, comunitățile energetice beneficiază de o serie de avantaje legislative care încurajează dezvoltarea și utilizarea energiei regenerabile la nivel local.
Aceste avantaje sunt parte a unui cadru legal stabilit pentru a promova sustenabilitatea și autonomia energetică.
Iată câteva dintre principalele avantaje legislative pentru comunitățile de energie din Grecia:Aceste avantaje legislative creează un mediu favorabil pentru dezvoltarea comunităților energetice în Grecia, stimulând investițiile în proiecte de energie regenerabilă și promovând tranziția către o economie mai sustenabilă și autonomă din punct de vedere energetic, arată Asociația Prosumatorilor din România.
Absolut totul pleacă de la legislație și de la adoptarea contorizării virtuale, mai spune președintele Asociației Prosumatorilor.
„Așa numitul “Virtual Net Metering” reprezintă borna kilometrică zero dacă vrem să plecăm mai departe în formarea și funcționarea Comunităților de Energie”, precizează Dan Pîrșan.
Adoptarea legislației pentru ”microgriduri” (microrețele) este la fel de importantă în cazul unor noi cartiere de locuințe noi.
O altă bornă incipientă ar fi ca Registrul Comerțului să emită codurile CAEN noi pentru operarea eficientă a comunităților de energie gen societăți comerciale, deoarece energia împărțită în comunitate nu poate fi asimilată furnizării de energie în sensul comercial al cuvântului.
„Legislația este cheia în acest moment și România ar avea avantajul folosirii experienței altor țări europene pentru a crea o legislație foarte bună de la bun început.
O idee mai simplă ar fi traducerea din greacă a legii 4513/2018”, consideră Pîrșan.
Viorel Alicuș, director în cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), admite că este foarte importantă această trecere de la prosumatorul care strict evacuează energie în rețea la prosumatorul care se poate compensa cu alți prosumatori sau se poate compensa el însuși dacă are mai multe puncte de consum.
„Practica în Europa este să se facă tranzacții de acest tip între prosumatori sau comunități de energie în spatele postului de transformare, adică între cei 10-15-20 de prosumatori și consumatorii din zonă”, spunea Alicuș, la finalul anului trecut, într-o conferință pe tema prosumatorilor.
El a arătat că Portugalia este cea mai avansată țară din acest punct de vedere, însă cel mai bun model pentru noi ar putea fi Grecia, care a reușit în ultimii cinci ani să pună pe picioare aproape 1.
000 de astfel de comunități.
„Există anumite stimulente, dar trebuie introduse prin lege.
Acolo tarifele de distribuție a energiei în cadrul comunității nu există, ceea ce duce evident la ieftinirea energiei.
E necesar să fie modificat cadrul legal pentru acordarea acestor stimulente”, a susținut Alicuș.
Citiți și Cum poți deveni prosumator, chiar dacă locuiești la bloc / Soluția pe care au găsit-o țările dezvoltate
