Motivul exact al prăbușirii elicopterului Bell 212, fabricat în SUA, care îi transporta pe președintele și pe ministrul de externe al Iranului, printre alții, este deocamdată neclar sau, în orice caz, necomunicat oficial.
Dar analiștii și foștii oficiali au declarat că cel mai probabil, una dintre cauze ar putea fi reprezentată de problemele tehnice, având în vedere că o mare parte din flota aeriană iraniană are nevoie urgentă de piese de schimb pe care Teheranul nu a putut să le cumpere din cauza sancțiunilor occidentale, scrie Financial Times.
Teheranul nu a anunțat o explicație pentru accidentul care a ucis duminică nouă iranieni, inclusiv pe președintele Ebrahim Raisi și ministrul său de Externe.
Oficialii israelieni au semnalat că nu sunt implicați, în timp ce Chuck Schumer, liderul majorității din Senatul american, a declarat că agențiile de informații americane i-au spus că nu există dovezi privind un eventual atac asupra elicopterului.
Vinovatul cel mai probabil, scrie Financial Times, este flota aeriană îmbătrânită, afectată de zeci de ani de uzură.
Blocat de ani de zile de sancțiunile occidentale asupra instituțiilor iraniene și de controalele la exportul de produse aerospațiale, Iranul nu și-a putut reînnoi flota și nu a avut acces la piese de schimb și contracte de întreținere.
„Flota aeriană a Iranului este o metaforă pentru întregul regim”, a declarat Ali Ansari, fondatorul Institutului de Studii Iraniene de la Universitatea St Andrews.
„Este veche, nu ar trebui să poată continua să zboare, și totuși o face – până când nu o mai face”, a spus el pentru Financial Times.
Printre avioanele civile iraniene se numără câteva Airbus A300, care au încetat să mai fie produse în urmă cu mai bine de un deceniu.
Vârsta medie a avioanelor active din flota sa de pasageri este de aproape 28 de ani, mai mult decât dublul mediei globale, potrivit organizației Cirium, care monitorizează flotele aeriene.
Iran Air încă mai folosește un A300 care are aproape 40 de ani.
Analiștii au declarat că vechimea flotei a fost probabil un factor major în cazul prăbușirii, pe vreme rea, a elicopterului guvernamental, într-o regiune izolată la granița cu Azerbaidjanul.
Elicopterul, alături de varianta sa cu patru palete, Bell 412, este cunoscut pentru că este o aeronavă fiabilă.
Dezvoltat pentru prima dată în anii 1960 și folosit în războiul din Vietnam, a rămas de atunci un element de bază al operațiunilor aeriene globale.
În prezent, el este utilizat de organizații variate precum forțele aeriene austriece, paza de coastă japoneză, forțele de poliție din Thailanda și departamentele de pompieri din SUA.
„Bell 212 și 412 sunt elicoptere utilizate pe scară largă, cu un trecut de siguranță foarte bun”, a declarat Carlos Cesnik, profesor de inginerie aerospațială la Universitatea din Michigan.
„Dar, în orice accident, trebuie luate în considerare condițiile de operare, vremea și întreținerea fiind în capul listei”, a spus el, citat de Financial Times.
Acestea par să fi fost considerații cruciale.
Iranul operează 62 de elicoptere Bell, inclusiv 13 Bell 212, potrivit Cirium, o organizație care monitorizează flotele aeriene.
Analiștii de informații din surse deschise cred că elicopterul prăbușit avea numărul de înregistrare 6-9207, ceea ce îl identifică ca fiind livrat forțelor aeriene iraniene din 1994.
Daniel Martin, expert în domeniul sancțiunilor financiare și comerciale la firma de avocatură HFW, a declarat că piesele de schimb pentru sistemele tehnice de la bordul elicopterului Bell ar fi făcut cu siguranță obiectul controalelor privind exportul din SUA, Marea Britanie și Europa.
Bell Textron, compania americană care fabrică elicopterul implicat în accidentul de la Raisi, a declarat și el că „Bell nu derulează nicio afacere în Iran și nici nu sprijină flota de elicoptere a acestui stat”.
Iranul, care își menține avioanele în zbor cu mari eforturi, inclusiv prin folosirea pieselor obținute prin contrabandă, a mai avut probleme în trecut.
În 2005, un avion de transport militar s-a prăbușit pe un bloc de apartamente din Teheran, omorând 128 de persoane, potrivit presei de stat.
Mai recent, un elicopter care îl transporta pe ministrul iranian al sporturilor, Hamid Sajjadi, s-a prăbușit anul trecut în timp ce încerca să aterizeze pe un teren de fotbal.
Ministrul a supraviețuit, dar asistentul său a murit și 12 persoane au fost rănite.
Cinci luni mai târziu, un avion de antrenament s-a prăbușit în vestul Iranului, provocând moartea a două persoane.
Fostul ministru iranian de externe Mohammad Javad Zarif a dat vina pe sancțiunile americane pentru ultimul accident și pentru moartea lui Raisi.
„Acestea vor fi înregistrate în lista crimelor Americii împotriva poporului iranian”, a declarat el.
Elicopterul care îl transporta pe președintele iranian Ebrahim Raisi a căzut duminică într-o zonă izolată din nord-vestul Iranului, lăsând în urmă o dâră lungă și resturi împrăștiate printre copaci.
Estimativ, accidentul s-ar fi produs duminică, între ora 13.
30 și 14.
00, când Raisi plecase din orașul Jolfa și se afla în drum spre Tabriz, cel mai mare oraș din nord-vest.
Celelalte două elicoptere din delegație, care transportau alți oficiali iranieni, au ajuns la destinație în siguranță.
Primele informații despre un „accident” au fost publicate mai mult de două ore mai târziu, iar ministrul de interne Ahmad Vahidi a menționat posibilitatea unei „aterizări forțate” a aeronavei.
Salvatorii au avut dificultăți enorme în localizarea aparatului, care „a lovit un munte și s-a dezintegrat” la impact, a explicat televiziunea publică Irib.
Numeroase informații confuze și contradictorii au circulat apoi pe parcursul serii, în special pe rețelele sociale.
Inclusiv una preluată de agențiile de știri, care preciza că autoritățile au intrat în contact cu oameni aflați în elicopter, ceea ce ar fi sugerat că incidentul nu a fost fatal.
Abia după aproximativ cincisprezece ore de la dispariția elicopterului, salvatorii au reușit să ajungă la locul accidentului în zorii zilei de luni, în provincia muntoasă Azerbaidjanul de Est, în apropiere de frontiera cu țara vecină.
Potrivit presei de stat, elicopterul alb-albastru s-a prăbușit la trei kilometri nord-est de satul Tavil, o mică localitate pierdută în mijlocul pădurii.
Când au localizat locul prăbușirii, salvatorii și-au dat seama rapid că printre pasageri și membrii echipajului nu exista „niciun semn de viață”.
Un oficial a declarat pentru agenția Tasnim că trupurile au fost identificate fără teste ADN „deși erau arse”.
