După ce am privit consternați la odele aduse lui Ceaușescu sau la invetia nutrețului pe baza de stuf, ministrul agriculturii vine cu o nouă idee năstrușnică, respectiv plafonarea adaosului comercial pentru produsele românești.
Nu îmi dau seama ce analize stau în spatele acestei propuneri legislative însă rar mi-a fost dat să văd o mostră atât de puternică de analfabetism economic.
De la ministrul Andrușcă încoace nu am mai avut așa ceva în guvernul României, însă nici acela nu își permitea să atace în felul acesta principiile de bază ale economiei.
O să enumăr mai jos câteva din argumentele împotriva acestei măsuri și sper totuși că aceasta a fost doar o fumigenă lansată de domnul Barbu și nu vreo intenție legislativă reală : 1.
În general orice plafonare duce la penurie.
Producătorii evită să mai producă produsele cu ados plafonat fiindcă automat acestea sunt mai puțin cerute de retaileri sau lanțurile de magazine.
Dacă se va plafona doar produsul românesc atunci automat acesta va fi mai puțin căutat.
2.
Retailerii din România au în medie o marjă de 30% la toate produsele de la raft.
Dacă guvernul îi va forța să aibă o marjă de doar 20% pentru produsele romanești, cel mai probabil se va renunță la acestea și vor fi înlocuite cu produse de import.
3.
Datorită cererii din ce în ce mai mari pentru produse romanești, retaileri au început să impună conceptul de triplu RO, ingredient principal, prcesare și ambalare în Romania.
Dacă vor fi forțați să renunțe la produsele triplu RO, pierderile în economie vor fi pe tot lanțul de producție fiindcă toți furnizorii vor fi afectați.
4.
Exact când industria agroalimentară din România începe să aibe un dialog cu marile lanțuri și acestea cer din ce în ce mai mult produse românești, să blochezi adaosurile nu înseamnă decât să strici relația dintre ei și retaileri.
Într-o economie de piață, nu va merge nimeni în pierdere doar ca să cumpere produse romanești.
5.
Visul socialist prin care prin plafonare frânezi inflația este utopic.
Poți încetini pe termen scurt anumite efecte însă în ciuda tututor plafonărilor din energie și la unele alimente, România rămâne pe primul loc la inflație în UE.
Cauzele sunt generate de deficitul excesiv, creșterea consumului pe baze nesustenabile și în general metinerea unui nivel ridicat al cererii fără a avea ofertă în spate.
6.
La un deficit de 5 mld de euro la produse agroalimentare, măsura plafonării prețurilor la produsele românești va genera un deficit și mai mare fiindcă foarte multă lume va apela la importuri.
E posibil să ne ducem și mai sus cu deficitul la alimente ceea ce va alimenta și mai mult bucla inflaționistă.
7.
În cazul în care retailerii vor accepta să intre în acest joc al guvernului, vor transfera presiunea prețului tot pe producători cerând oferte speciale, taxe ascunse, servicii indirecte sau alte tipuri de costuri greu de combătut pentru a-și acoperi pierderea de marjă.
Iar în final tot industria românească va pierde.
În concluzie, este incredibilă ruptura ministrului agriculturii de realitățile din piață, iar genul ăsta de măsuri nu face decât să sperie firmele românești care doresc să producă în România.
În loc să ne preocupe felul în care generăm producție suplimentară în România și cum să ajutăm firmele locale să fie competitive, ignorăm tot lanțul economic și astfel distrugem și firmele autohtone care au început să fie competitive.
N.
Red: Tănase Stamule este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) din cadrul Academiei de Studii Economice.
Predă cursurile de Managementul Afacerilor și Management Intercultural, în limba germană.
Este decan al Facultății de Administrarea Afacerilor din cadrul ASE
