Emmanuel Macron va ajunge marți în Noua Caledonie, insulă din Pacific ce aparține de Franța, unde revoltele violente izbucnite în urmă cu o săptămână au provocat decesul a cel puțin șase persoane, relatează Reuters.
Revoltele au pornit de la o reformă electorală pe care localnicii au interpretat-o drept o măsură care afectează populația indigenă.
Ele au lăsat în urmă mașini și imobile incendiate, magazine jefuite și drumuri blocate de localnicii care protestează, motiv pentru care populația se confruntă cu o penurie de alimente și medicamente.
În timpul unei reuniuni guvernamentale, purtătorul de cuvânt al guvernului, Prisca Thevenot, a precizat că Macron va călători în Noua Caledonie pentru „a stabili o misiune”, fără a oferi alte detalii.
Mai mulți politicieni francezi au cerut ca figuri de la vârful puterii să fie numiți mediatori, dar Thevenot nu a precizat ce pregătește Macron pentru a remedia starea de conflict din insulă.
„Prioritatea noastră este să restabilim calmul și ordinea”, a declarat Thevenot, subliniind că situația de pe teren s-a îmbunătățit în ultimele zile, dar mai sunt multe probleme de rezolvat.
Aproximativ 3.
200 de persoane așteaptă să părăsească Noua Caledonie după ce zborurile comerciale au fost anulate din cauza revoltelor, potrivit guvernului local.
Printre ei se numără și patru români, a informat luni Ministerul român de Externe.
„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, la acest moment, are în atenție situaţia unui număr total de patru cetățeni români, care s-au adresat Ambasadei României la Canberra și Consulatului General al României la Paris pentru a-și semnala prezența în teritoriul francez de peste mări”, precizează MAE într-un comunicat de presă.
Oficialii români precizează că „au întreprins și întreprind în continuare demersurile necesare în vederea acordării de asistență și protecție consulară, inclusiv prin solicitarea de sprijin autorităților franceze competente”.
Australia și Noua Zeelandă, state aflate în apropiere de Noua Caledonie, au început să-și evacueze cetățenii de pe insulă.
„Neozeelandezii din Noua Caledonie s-au confruntat cu câteva zile dificile – iar aducerea lor acasă a fost o prioritate urgentă pentru guvern”, a declarat ministrul de externe neozeelandez, Winston Peters.
Ziarul New Zealand Herald a relatat că un avion al forței de apărare a aterizat în Auckland cu aproximativ 50 de cetățeni evacuați din Noua Caledonie.
În zilele următoare erau așteptate alte zboruri.
Ministrul de Externe al Australiei, Penny Wong, a declarat marți că au fost primite autorizații pentru două zboruri cu plecare asistată de guvernul australian pentru turiștii care doresc să plece.
Înaltul Comisar al Franței din Noua Caledonie a declarat că aeroportul a rămas închis pentru zboruri comerciale și că va desfășura armata pentru a proteja clădirile publice.
Oficialii australieni au spus că pasagerii sunt prioritizați în funcție de nevoi, ceea ce a generat supărarea celor blocați pe insulă.
„Soția mea este destul de supărată, vrem doar să ajungem acasă”, a spus un turist australian, într-un interviu telefonic.
„Am deschis ușa hotelului în această dimineață și puteai doar să vezi un val enorm de fum ieșind dintr-o clădire în depărtare”, a declarat turistul.
Peste 1.
000 de jandarmi și polițiști din Franța intervin pentru a restabili ordinea, iar efectivul ar urma să fie suplimentat cu încă 600 de persoane, a spus Înaltul Comisar al Franței.
Autoritățile le-au cerut rezidenților francezi care locuiesc în mod normal în afara Noii Caledonii să-și anunțe prezența pentru a putea primi sprijin.
Tulburările au izbucnit în momentul în care parlamentarii din Franța au dezbătut un proiect de lege care ar extinde eligibilitatea alegătorilor la scrutinele locale pentru a include cetățenii francezi care locuiesc pe insulă de peste 10 ani, o schimbare de care criticii se tem că ar putea marginaliza populația indigenă.
Protestele au izbucnit săptămâna trecută, generate de opoziția din rândul indigenilor kanak privind proiectul de lege.
Liderii locali se tem că schimbarea va dilua votul kanak.
Partidele politice pro-independență spun că doresc ca guvernul francez să retragă reforma electorală înainte de a relua discuțiile, în timp ce Franța a spus că restabilirea ordinii este o precondiție pentru dialog.
Relațiile cu populația indigenă din Noua Caledonie sunt însă complicate.
În așa-numitul Acord de la Noumea, din 1998, Franța s-a angajat să acorde treptat mai multă putere politică acestui teritoriu insular din Pacific.
În cadrul acordului, Noua Caledonie a organizat trei referendumuri cu privire la legăturile sale cu Franța, toate aceste scrutine respingând independența.
Dar ideea independenței rămâne populară, în special în rândul populației indigene kanak.
Acordul de la Noumea a însemnat, de asemenea, că listele electorale ale Noii Caledonii nu au mai fost actualizate din 1998 – ceea ce înseamnă că rezidenții insulei care au sosit din Franța continentală sau din altă parte în ultimii 25 de ani nu au dreptul de a participa la scrutinul provincial.
Măsura avea rolul de a asigura o mai mare reprezentare a populației indigene.
Guvernul francez a catalogat drept „absurdă” excluderea noilor-veniți de la vot.
În acest timp, grupările pro-independență se tem că extinderea listelor electorale i-ar avantaja pe politicienii pro-francezi și ar reduce ponderea alegătorilor și a politicienilor indigeni.
