Ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite afirmă că națiunea sa are foarte mare nevoie ca armamentul promis de administrația Biden și aprobat, după o lungă amânare în Congres, să ajungă cât mai repede posibil pe câmpul de luptă, scrie Politico.
„Nu există ceva de genul «suficient de repede» atunci când ne confruntăm cu un inamic atât de rău și trebuie să recuperăm pentru o pauză lungă”, a declarat duminică ambasadoarea Oksana Markarova, în cadrul unei emisiuni a postului de televiziune CBS.
„Avem nevoie (ca livrarea de armament, n.
r.
) să fie mai rapidă”, a adăugat ea.
Cel mai recent lot de armament american pentru a fi folosit în apărarea Ucrainei împotriva Rusiei a fost amânat până luna trecută, când Congresul SUA a aprobat în cele din urmă un pachet de sprijin militar pentru Ucraina, Israel și Taiwan, considerentele de politică internă – disensiunile dintre republicani și democrați, dar și cele dintre republicanii moderați și cei de linie dură, apropiați ai fostului președinte Donald Trump – blocând aprobarea acestui ajutor timp de jumătate de an.
„Trimitem Ucrainei echipamente din propriile noastre stocuri, apoi vom reface aceste stocuri cu noi produse fabricate de companii americane aici, în America”, a spus președintele Joe Biden, când a promulgat legea trecută prin Congres, pe 25 aprilie.
În ultimele săptămâni, Rusia preluat initțiativa în război, forțele sale câștigând teren pe măsură ce trupele ucrainene s-au retras din unele orașe.
Toate informațiile dispobibile arată stocurile tot mai mici au obligat armata ucraineană să raționalizeze o parte din muniția de pe front, în contextul în care se confruntă și cu o lipsă de efective.
De asemenea, Rusia și-a intensificat bombardamentele asupra Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina.
Cel puțin 11 persoane au fost ucise în atacuri cu rachete efectuate duminică la periferia orașului.
Markarova, care s-a întors recent dintr-o vizită în Ucraina, a declarat că țara sa are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a răspunde intensificării bombardamentelor rusești asupra comunităților ucrainene.
„Suntem foarte recunoscători celor care ne furnizează sistemele lor”, a spus ea.
„Suntem recunoscători Statelor Unite pentru că le caută, permit (achiziția lor, n.
r.
), finanțează unele dintre ele, dar avem nevoie de mai multe și este timpul să ia literalmente niște decizii curajoase și să ne furnizeze mai multe, astfel încât să le putem vedea imediat, acolo unde avem nevoie de ele”, a insistat reprezentanta diplomatică a Kievului, reiterând poziția similară a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Kievul a făcut presiuni pentru a i se permite să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei cu arme de fabricație americană, în special depozite de aprovizionare militară situate peste graniță.
„Ne apărăm”, a mai spus ambasadoarea la CBS, „fie că lovim trupe rusești pe teritoriul nostru sau trupe rusești în afara teritoriului nostru.
Și am încercat să facem acest lucru.
Dar, desigur, au existat unele restricții”.
Luni, forţele aeriene ale Ucrainei au anunţat că au doborât 29 de drone lansate de Rusia în timpul unui nou atac nocturn.
Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus „toate cele 29 de drone Shahed 131/136” de concepţie iraniană, lansate dinspre regiunea rusă Kursk şi din sudul Rusiei, au precizat forţele aeriene ucrainene pe Telegram, conform AFP și Agerpres.
Ucrainenii au evocat de asemenea un tir de rachetă balistică Iskander asupra regiunii nord-estice Harkov, unde forţele ruse desfăşoară de zece zile o ofensivă terestră, fără a preciza dacă această rachetă a fost doborâtă.
Kievul cere statelor occidentale mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a apăra această regiune frontalieră cu Rusia, regiune care este vizată în mod regulat de bombardamente, cum s-a întâmplat şi duminica aceasta, când lovituri ruse au ucis 11 civili.
Dronele lansate în timpul nopţii de către Rusia au fost doborâte în regiunile ucrainene Odesa şi Nikolaev (sud), Poltava (centru) şi Liov (nord-vest), potrivit forţelor aeriene ucrainene.
În regiunea Nikolaev, o femeie a suferit arsuri uşoare în timpul unui incendiu cauzat de căderea de resturi ale uneia dintre cele 19 drone doborâte în această zonă, a precizat guvernatorul regional Vitali Kim pe Telegram.
Forţele ruse vizează aproape zilnic regiuni şi oraşe din Ucraina îndepărtate de front, în timpul unor atacuri cu drone şi rachete ghidate, care ţintesc în special infrastructurile energetice ucrainene şi provoacă pene de curent.
Ministerul Energiei ucrainean a anunţat pe Telegram că lunea aceasta „ar putea fi impuse restricţii pentru abonaţii industriali şi rezidenţiali în toate regiunile” Ucrainei, din cauza „penuriei de electricitate în sistemul energetic, după atacurile rusești”.
Ministrul a precizat că „aprovizionarea de urgenţă cu electricitate a fost deja efectuată din România, Slovacia şi Polonia”.
Tot luni, Rusia a anunţat ocuparea satului Bilogorvka (Bilohorivka), unul dintre ultimele rămase necucerite în regiunea ucraineană Luhansk, a cărei anexare este revendicată de Moscova.
„În urma unor operaţiuni de luptă, unităţile grupării de trupe Sud au eliberat total localitatea Belogorivka în Republica populată Lugansk şi au ocupat poziţii mai favorabile”, a anunţat Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat de presă.
Pe fondul penuriei de muniție și de efective, armata ucraineană este sub presiune pe o foarte mare parte a frontului, Rusia lansând pe 10 mai o nouă ofensivă prin nord – cea din Harkov -, continuând în acelaşi timp să-şi amplifice atacurile în est.
Satul Bilogorivka este situat în regiunea Luhansk, care se află aproape în totalitate sub controlul Rusiei.
Volodimir Zelenski a exprimat vineri temerea că asaltul lansat de Rusia pe 10 mai asupra regiunii Harkov ar putea fi „primul val” al unei ofensive mult mai ample.
În afară de atacurile sale terestre, Rusia îşi continuă bombardamentele zilnice asupra oraşelor ucrainene.
Un bărbat a fost ucis luni într-un bombardament la Herson, capitala regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei a cărei anexare este de asemenea revendicată de Kremlin.
