Decizia procurorul-șef al Curții Penale Internaționale de a solicita mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și pentru trei lideri Hamas a generat reacții dure de condamnare de ambele părți, relatează The Guardian și Reuters.
Bezalel Smotrich, ministrul de finanțe al Israelului și unul din membrii radicali ai cabinetului Netanyahu, a catalogat Curtea Penală Internațională drept o „instanță politică și antisemită” și a cerut prietenilor Israelului să „nu permită continuarea existenței și funcționării ei”.
„Nu am văzut un asemenea spectacol de ipocrizie și ură la adresa evreilor precum cel afișat de Tribunalul de la Haga de la propaganda nazistă”, a declarat Smotrich.
„Mandatele de arestare (nr.
pe numele lui Netanyahu) sunt mandate de arestare pentru noi toți.
Israel va continua să se apere și să-și elimine inamicii, iar istoria îi va judeca pe cei care s-au aliat cu naziștii din Hamas împotriva luminii și bunătății statului Israel”, a continuat el.
Yair Lapid, liderul opoziției israeliene, a condamnat decizia drept „un dezastru”, în timp ce Benny Gantz, membru al cabinetului de război, a catalogat punerea semnului egal între liderul unui stat democrat și liderii unei grupări teroriste drept „un faliment moral flagrant”.
„A face paralele între liderii unei țări democratice hotărâte să se apere de teroarea disprețuitoare și liderii unei organizații teroriste însetate de sânge (Hamas) este o denaturare profundă a justiției și un faliment moral flagrant”, a declarat Gantz.
Hamas a fost declarată organizație teroristă de către Israel, SUA și Uniunea Europeană, printre altele.
Ministrul de externe al Israelului, Israel Katz, a declarat că decizia este una „scandaloasă” și echivalează cu atacarea victimelor din 7 octombrie.
Reuters relatează că oficialul a anunțat deschiderea unei camere speciale de război pentru a contracara mișcarea CPI, adăugând că nicio forță în lume nu va împiedica Israelul să-și aducă înapoi ostaticii din Gaza și să elimine Hamas.
Premierul ceh Petr Fiala a catalogat decizia procurorului-șef al CPI de a inculpa la comun liderii din Israel și pe cei ai Hamas drept „șocantă” și „complet de neacceptat”.
„Nu trebuie să uităm că Hamas a atacat Israel în octombrie și a ucis, rănit și răpit mii de pesoane nevinovate.
A fost un atac terorist complet neprovocat care a condus la actualul război din Gaza și la suferința civililor din Gaza, Israel și Liban”, a transmis Petr Fiala.
Hamas a cerut, într-un comunicat, instanței să retragă mandatele pe numele liderilor săi.
Decizia „pune semnul egal între victimă și călău” și încurajează Israel să continue „războiul de exterminare” din Gaza, a transmis Sami Abu Zuhri, un oficial de la vârful Hamas.
„Poporul palestinian are dreptul să se apere.
Curtea Penală Internațională trebuie să emită mandate de arest împotriva oficialilor israelieni care desfășoară infracțiuni de genocid în Fâșia Gaza”, a reacționat Wasel Abu Youssef, membru în comitetul executiv în Organizația pentru Eliberarea Palestinei.
Curtea Penală Internațională solicită mandate de arestare pentru liderul Hamas, Yahya Sinwar, și pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu pentru acuzații de crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul atacurilor Hamas.
Benjamin Netanyahu devine astfel primul lider dintr-un stat aliat Occidentului care este vizat de o asemenea măsură.
De asemenea, sunt vizați ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant, precum și pentru alți doi lideri de vârf ai Hamas: Mohammed Diab Ibrahim al-Masri (mai cunoscut sub numele de Mohammed Deif) – liderul Brigăzilor Al Qassem – și Ismail Haniyeh, liderul politic al formațiunii.
Khan a spus că acuzațiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh și al-Masri includ „exterminare, omor, luarea de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”.
„Lumea a fost șocată pe 7 octombrie când oamenii au fost smulși din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibutzuri din Israel”, a spus Khan pentru CNN, adăugând că „oamenii au suferit enorm” ca urmare a acțiunilor Hamas.
Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și Gallant includ „provocarea exterminării, provocarea de foamete ca metodă de război, inclusiv refuzul aprovizionării umanitare, țintirea deliberată a civililor în perioadă de război”, a spus Khan.
Un grup de judecători al Curții Penale Internaționale va analiza acum cererea lui Khan pentru mandatele de arestare.
Israelul și Statele Unite nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale.
Cu toate acestea, CPI susține că are jurisdicție asupra Gaza, Ierusalimul de Est și Cisiordania, după ce liderii palestinieni au convenit în mod oficial să fie subordonați principiilor fondatoare ale curții în 2015.
