Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în martie 2024, de 1.
289.
540, cu 425 mai puţine comparativ cu luna anterioară (minus 0,04%), aproape 63,9% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, transmite Agerpres.
Scăderea cea mai importantă se înregistrează la Ministerul Apărării, unde numărul angajaților a scăzut cu peste o mie într-o singură lună.
Din totalul celor 823.
890 de angajaţi din administraţia publică centrală (minus 1.
155 faţă de luna anterioară), 606.
862 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (-1.
458 angajaţi, comparativ cu februarie 2024).
Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.
655 (minus un post ocupat), Ministerul Afacerilor Interne – 123.
011 (-264 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naţionale – 74.
097 (-1.
061 posturi ocupate), Ministerul Finanţelor – 24.
796 (-27 posturi ocupate) şi Ministerul Sănătăţii -18.
186 (-26 posturi ocupate).
Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.
229 de posturi, cu 11 mai puţine faţă de februarie 2024, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.
419, în creştere cu 16, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.
380 de posturi ocupate (+298).
Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în martie anul curent, 465.
650 de persoane (+730), dintre care 286.
040 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (+730) şi 179.
610 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (-32).
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, aflat în funcție din noiembrie 2023, avertiza la începutul anului că Armata României nu are legea necesară pentru a pregăti populația să facă față în cazul extinderii războiului din Ucraina și nici pentru a acționa proporțional cu pericolele militare existente.
Astfel, țara noastră ar avea nevoie de o armată de circa 120.
000 de oameni, însă tendința este ca personalul să iasă din sistem.
Doar în 2023, circa 6.
000 de oameni au părăsit Ministerul Apărării.
Pentru a compensa deficitul de personal, MApN a inițiat un proiect de lege prin care ar urma să se introducă serviciul militar voluntar pentru tinerii între 18 și 35 de ani, la finele căruia fie vor intra în completarea rezervei de mobilizare a Armatei Române, fie vor putea opta să intre într-o selecție pentru a deveni soldat profesionist cu contract de muncă în armată.
Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni (consecutive), în calitate de militar voluntar în termen.
În cadrul programului tinerii vor putea învăța cum să mânuiască diferite tipuri de arme, să participe la cursuri de orientare în teren, de decontaminare, cursuri de prim ajutor și altele.
„Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.
”, potrivit surselor MApN.
