Există legături clare între divizarea politică și socială existentă în mai multe țări europene, violența comunitară în creștere și atentatul asupra premierului Robert Fico, susțin doi analiști slovaci și un profesor român, intervievați pentru publicul HotNews.
ro.
Cine este bărbatul de 71 de ani care a tras miercuri împotriva premierului Slovaciei? „El pare să fi fost un lup singuratic”, spune Grigorij Mesežnikov, politolog și președinte al Institutului pentru Afaceri Publice (IVO) din Slovacia.
„Suspectul nu este activist al vreunui partid politic.
Mass-media a adus în ultimele zile unele informații despre profilul său personal.
A fost apropiat, cu mulți ani în urmă, de mișcarea de extremă dreapta, de o organizație paramilitară.
A fost împotriva romilor.
Este scriitor.
A scris o carte în care și-a prezentat prejudecățile rasiste dintr-o parte.
Pe de altă parte, a fost, de asemenea, fotografiat la unele manifestări organizate de opoziție”, a spus politologul.
În primele declarații apărute în public, luate de poliție imediat după atentat, suspectul mărturisea că nu este de acord cu politica guvernului.
Mesežnikov face legătura cu situația tensionată din Slovacia.
„Desigur acest lucru s-a întâmplat în condiții de polarizare foarte mare a societății și de confruntare.
Și, bineînțeles, motivele acestei polarizări sunt destul de profunde”, a spus el.
„Este vorba de atitudinea față de guvernare”, a continuat politologul.
„În țara noastră există două tipuri de partide politice.
Acestea se înlocuiesc reciproc în guvernare.
Fie partide național-populiste cu înclinații autoritare, fie partide democrat-liberale.
Adică, partide liberal-democrate în ceea ce privește abordarea lor față de putere, față de guvernare.
Și confruntarea dintre aceste două blocuri este foarte intensă.
Mai ales de când guvernul lui Robert Fico a preluat puterea după ultimele alegeri parlamentare”, a spus el.
Cu referire la deciziile lui Fico în privința procurorului special și a televiziunii publice, politologul a subliniat că acestea „au provocat dezacordul unei mari părți a societății”.
„Și am avut aici câteva luni de zile mari manifestații publice de durată, manifestații de protest organizate de partidele de opoziție”, a spus el.
El a îndemnat totuși la precauție în privința legăturilor directe dintre situația din țară și atac, spunând că nu poate fi foarte clar ce anume l-a provocat pe suspect să tragă asupra premierului.
„Nu poți deconecta complet atmosfera de acest pas teribil.
Dar, cu toate acestea, nu aș considera acest lucru ca fiind, adică, ca un rezultat al competiției politice sau al luptei dintre partidele politice”, a spus politologul.
Vorbind despre amenințările politicienilor din cercul puterii la adresa presei și a opoziției, Mesežnikov s-a arătat totuși optimist că moderația va câștiga în cele din urmă.
„Din nefericire, există astfel de persoane în coaliția de guvernare, dar există și alte persoane care sunt moderate, care cer acum oamenilor să nu adâncească liniile de diviziune în societate”, a spus el.
”Este dificil de prezis.
Fie va prevala abordarea bazată pe eforturile de a stabili un cadru normal al dialogului, căutând un anumit consens, cel puțin un consens minim, cu privire la, vreau să spun, de exemplu, la legi, care sunt aprobate în parlament, fie vor prevala toți acești radicali.
Eu cred că mai degrabă moderații vor prevala.
Dar este doar o speculație a mea”.
Mesežnikov a observat că Slovacia nu este neapărat singură în acest context de tensiune politică și socială.
„Vă amintiți probabil de Polonia”, a spus politologul, cu referire la asasinarea primarului din Gdansk.
„Nu cred că Slovacia este foarte diferită din acest punct de vedere”, a continuat el.
În cele din urmă, politologul s-a declarat încrezător că instituțiile și democrația vor rămâne puternice.
„Există unele particularități în ceea ce privește orientările valorice ale unor grupuri de populație, politica externă, vreau să spun, idei împărtășite de unele grupuri, poate acest sentiment slav în anumite părți ale populației, dar sprijinul pentru democrație în rândul populației prevalează”, a spus Mesežnikov.
„Până acum avem instituții de stat stabile.
Avem, bineînțeles, probleme cu unele măsuri politice aprobate de guvern, dar nu cred că Slovacia este foarte diferită.
Așa că nu aș supraestima ceea ce s-a întâmplat.
Este teribil, desigur.
Este un atac împotriva democrației, împotriva domnului Fico, dar până acum Slovacia nu a fost foarte diferită de vecinii săi”, a întărit el.
Dominika Hajdu, directoare a Centrului pentru democrație și reziliență în cadrul Globsesc, un reputat think-tank de la Bratislava, a fost și ea precaută în privința conectării atacului asupra lui Robert Fico cu situația din țară, dar a subliniat tensiunile care au tot crescut în lunga perioadă electorală pe care o traversează Slovacia „Atmosfera din țară a fost într-adevăr foarte puternic influențată de polarizare.
Am fost în campanii politice constante în ultimul an, chiar mai mult de un an, pentru că am avut două runde de alegeri prezidențiale și alegeri parlamentare în septembrie”, a spus ea în discuția cu HotNews.
ro, cu referire la scrutinul legislativ câștigat anul trecut de Fico și la cel prezidențial câștigat în aprilie de aliatul acestuia, Peter Pellegrini.
Hajdu a observat că dezbaterea politică a fost foarte aprinsă.
„Și asta pentru că am avut o perioadă în care toate partidele politice, reprezentanții lor au încercat să marcheze puncte electorale și să câștige alegerile.
Așa că acest lucru a contribuit și mai mult la polarizare”, a adăugat ea.
Perioada scursă după revenirea lui Fico la guvernare a fost într-adevăr complicată.
În ciuda manifestațiilor publice ample și a criticilor opoziției și a Comisiei Europene, guvernul a desființat postul procurorului special, care investiga cazuri importante de corupție la nivel înalt.
De asemenea executivul a avizat o lege care practic lichidează televiziunea publică şi creează o alta, care, spun criticii, va fi subordonată puterii.
Și această măsură a atras protestele unei părți a populației, a societății civile și a opoziției politice pro-europene.
Important, în vreme ce Hajdu a admis că vorbim despre „un fapt absurd și grav, la care nu ne așteptam să se întâmple într-o societate democratică”, ea a observat totuși că tensiunile politice nu sunt specifice doar Slovaciei.
Și ea a discutat despre exemplul din Polonia.
„Am avut asasinarea primarului din Gdansk, în Polonia.
Avem atacuri asupra politicienilor germani în Germania.
Au fost mai multe în ultimii ani, de fapt în ultimele luni.
Așa că nu aș atribui acest lucru Slovaciei ca atare”, a spus ea.
„Cred că ar putea fi un simptom al unui fapt periculos: dezbaterea publică devine din ce în ce mai agresivă, în special pe rețelele sociale, iar dezbaterile publice agresive și răspândirea urii pot avea consecințe în viața reală”, a avertizat analista.
Atacul de miercuri a fost urmat de o serie de declarații dure din partea unora dintre politicienii din cercul puterii.
Aliații lui Robert Fico din parlamentul slovac au criticat presa liberală și progresiștii, sugerând că aceștia ar putea avea o parte din vină.
„Sunteți mulțumiți? Vor exista schimbări în mass-media”, a amenințat Andrej Danko, lider al Partidului Național Slovac (SNS), de extremă dreapta, membru al coaliției.
Iar Štefan Harabin, candidatul coaliției SNS pentru Consiliul Judiciar, a vorbit chiar despre dizolvarea Slovaciei Progresiste, principalul partid de opoziție.
Hajdu și-a exprimat speranța ca incidentul să nu fie folosit pentru acțiuni împotriva presei și a opoziției.
„Până în prezent, majoritatea reprezentanților politici au cerut oprirea răspândirii urii, pentru că de asta are cea mai mare nevoie societatea, dar este esențial ca majoritatea spectrului politic să urmeze aceste cuvinte inițiale și să le transpună în fapte, și este foarte important ca actele să nu fie folosite în mod abuziv pentru campanii politice ulterioare, pentru a distruge opoziția, presa, societatea civilă”, a avertizat ea.
Pentru profesorul Cristian Pîrvulescu, atacul din Slovacia este, mai clar, „un fel de semn al neputinței celor care au protestat vreme îndelungată împotriva orientării anti-europene a grupului Fico”.
„Mie mi se pare că este evident faptul că acest climat a dus la această acțiune violentă și extremă”, a spus el, în discuția cu HotNews.
ro.
Vorbind despre deciziile guvernului Fico, care au scos oamenii în stradă, profesorul a subliniat că acolo a fost mai mult decât ignorarea unei părți a populației.
„Erau decizii în mod vădit îndreptate împotriva acelei părți a populației.
Deci nu e vorba de o simplă ignorare.
Și nu putem să nu punem în context cu manifestațiile din 2018 care au dus la căderea Guvernului Fico (după asasinarea jurnalistului de investigații Jan Kuciak).
Iar Fico a întreținut o adevărată ostilitate față de apărătorii statului de drept și special față de societatea civilă”, a spus Pîrvulescu.
Profesorul a observat că, potrivit televiziunilor slovace, suspectul atacului împotriva lui Fico a făcut referire de altfel „la cenzura de la televiziunea și radioul public slovac, la atentatul împotriva justiției”.
Vorbind despre atmosfera de violență politică, Pîrvulescu a amintit declarațiile aruncate de aliații lui Fico imediat după atac.
„Ministrul de interne care vine de la Hlas (partidul lui Peter Pellegrini, aflat la guvernare), vorbea ieri despre un posibil război civil, despre împărțirea în două și ataca presa.
Bănuiesc că era un discurs care viza, în primul rând, preluarea poziției de lider de partid după ce Pellegrini va deveni presedinte, dar discursul în sine este elocvent, pentru că vorbește despre atitudinea unei părți a clasei politice”, a spus profesorul.
„Deci nu era vorba despre momentul dramatic prin care trece Slovacia, nu.
Era vorba de acuzare a unei părți a societății și, în special, a mass-mediei pro-occidentale și liberale, că ar fi creat condiții pentru un asemenea atentat.
Ori eu cred că situația este exact invers.
Cred că partidele care se află la guvernare au adâncit fracturile din interiorul societății și au creat o stare de violență care a permis până la urmă și un astfel de eveniment nefericit”, a subliniat Pîrvulescu.
Întrebat cum ar trebui să fie văzut din România incidentul din Slovacia, profesorul Pîrvulescu a avut un răspuns clar: „ca un avertisment”.
„Împușcarea lui Robert Fico e un avertisment pentru că, pe de o parte, în România, violența politică, dar și violența societară există de multă vreme.
Violența politică a atins, în ultimii ani, cote nebănuinte.
Dar totul este într-un crescendo, deci nu e vorba de o generație spontanee”, a spus el.
Pîrvulescu a avertizat că „odată ce violența este antrenată, nimeni nu poate să știe care vor fi consecințele”.
„Noi vedem deja, în societate, acte de violență extremă”, a spus profesorul făcând referire la incidentele de la Padina și din Crângași.
Cei de la Padina sau din Crângași nu erau spectatorii fenomenului politic, dar implicit, fenomenul politic și violența politică au influență asupra modului în care este percepută autoritatea, a spus profesorul.
„Dacă oamenii pot să fie omorâți pe stradă cu parul, ne putem aștepta și la alte forme de violență”, a spus el.
În acest context, profesorul s-a declarat puțin încrezător în instituțiile statului.
„De fapt, democrația în România este foarte slabă”, crede politologul.
El a cântărit „plusurile” și „minusurile” societății noastre, menționînd comportamentul ”ambiguu” al unor instituții de forță.
„Situația nu e disperată, în sensul că există o bună parte a societății care acceptă idei și valori liberale și are un comportament democratic, dar există o altă parte care se situează exact pe partea cealaltă, care crede că violența este o soluție de rezolvare a problemelor”, a spus Pîrvulescu.
„Pentru că violența nu o văd gratuită, violența are un scop, iar scopul este rezolvarea problemelor.
Atingerea obiectivelor.
Și asta este riscul, ca acea parte a societății să mizeze pe violență, inclusiv pe violență politică”, a subliniat profesorul.
Problema este, a spus el, „că instituțiile statului, Poliția, servicii secrete, Armata, sunt deja infiltrate”.
În acest context, profesorul a amintit despre scrisoarea generalilor în retragere din 30 octombrie anul trecut, „care este o invitație la rasism și xenofobie”, despre „poziția mai mult decât ambiguă față de manifestațiile din timpul pandemiei, a jandarmeriei și poliției”.
„Iar ambiguitatea serviciilor secrete din punctul meu de vedere este evidentă, dincolo de faptul că România este o țară în care aparent nu există război hibrid și nu există agenți ruși care să fi fost surprinși, deși, mă rog, narativul rusesc este la fiecare colț de stradă, până la tolerarea, din punctul meu de vedere, a extremismului, ceea ce este deja un semnal îngrijorător”, a concluzionat Pîrvulescu.
