Negociatori ucraineni şi ruşi au redactat un proiect al unui acord de pace care ar fi putut să pună capăt războiului la câteva săptămâni după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina.
Documentul de 17 pagini pe care cotidianul german Die Welt l-a consultat „pare în continuare avantajos”, scrie Gregor Schwung de la publicaţia germană, în cotidianul francez Le Figaro.
Moscova cerea Kievului să fie neutru, să-şi limiteze numărul militarilor, armamentului, echipamentului şi avioanelor şi să păstreze teritoriile ucrainene ocupate atunci, scrie Ukrainskaia Pravda.
O soluţie paşnică ar fi putut să fie găsită la câteva săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, potrivit acestui proiect de acord negociat de către beligeranţi la 15 aprilie 2022, notează News.
ro.
Die Welt a consultat documentul original, potrivit căruia Kievul şi Moscova s-au pus în mare parte de acord asupra condiţiilor încetării războiului.
Au rămas în suspans doar câteva puncte, care urmau să fie negociate personal de către Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski în cadrul unei întâlniri la un summit, care nu a avut loc însă niciodată.
Imediat după începutul războiului, negociatori ruşi şi ucraineni au început să discute cum să pună capăt ostilităţilor.
În timp ce lumea şi ucrainenii se aflau sub şocul invaziei ruse, Moscova a încercat să obţină capitularea Kievului la masa negocierilor.
La 29 martie, adjunctul ministrului rus al Apărării Aleksandr Fomin anunţa retragerea forţelor ruse din regiunea Kiev, recucerită de armata ucraineană în zilele următoare, scrie La Depeche.
fr, care citează Le Figaro.
Acest lucru a condus la speranţa amorsării „primelor negocieri directe, la Istanbul, mediate de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan la sfârşitul lui martie” 2022 şi la redactarea acestui acord de pace.
Die Welt prezintă condiţiile propuse de către Moscova Kievului prin acest acord de pace, şi anume ca Ucraina să adopte o neutralitate permanentă, să renunţe la orice alianţă militară, inclusiv la aderarea la NATO, să se demilitarizeze parţial, să-şi reducă Forţele Terestre de la un milion la 85 000 de militari şi să accepte o menţinere a trupelor ruse în Crimeea, anexată ilegal în 2014.
În schimb, Ucraina ar fi obţinut dreptul la autoapărare.
Ziarul ucrainean online Ukrainska Pravda scrie că Ucraina se angaja prin acest tratat la o „neutralitate permamentă”, renunţând la oricare alianţă militară, inclusiv la aderarea la NATO.
Ucraina a acceptat „să nu primească, producă sau achiziţioneze” niciodată armament nuclear, să nu permită ca armament şi trupe străine să intre în ţară şi să nu acorde acces la infrastructura sa militară, inclusiv pe aerodromuri şi în porturi, niciunei ţări.
Ea se angaja să nu efectueze exerciţii militare cu participare străină şi să nu participe la niciun conflict militar străin.
Potrivit Articolului 3 al acestui document, nimic nu împiedica Kievul să adere la Uniunea Euroepană (UE).
Rusia se angaja, în schimb, să nu atace Ucraina din nou.
Pentru a oferi asigurări Kievului, Moscova a fost de acord ca cei cinci membri permamenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, China şi Rusia – să ofere Ucrainei garanţii complete de securitate.
În Articolul 5 al proiectului tratatului, Kievul şi Moscova conveneau asupra unui mecanism asemănător prevederilor de asistenţă ale NATO.
În eventualitatea unui „atac armat împotriva Ucrainei”, statele garante se obligau să susţină dreptul Kievului la autoapărare prevăzut de Charta ONU, în termen de maximum trei zile.
Această asistenţă putea fi furnizată printr-o „acţiune comună” a tuturor puterilor garante sau a unei părţi a acestora.
Tratatul urma să fie ratificat de fiecare stat semnatar, în conformitate cu dreptul internaţional.
Astfel, cele două părţi au dezvoltat un mecanism care diferă semnificativ faţă de Memorandumul de la Budapesta din 1994.
Atunci Rusia îi garanta Ucrainei integritatea teritorială, iar statele din Occident promiteau Kievului susţinerea în caz de atac, însă fără să o garanteze.
Garanţiile de securitate avute în vedere în primăvara lui 2022 ar fi necesitat aprobarea Statelor Unite, Chinei, Regatului Unit şi Franţei într-o a doua fază.
Rusia voia să includă Belarusul, iar Ucraina voia să includă Turcia.
Însă principalul scop al negocierilor era să creeze o unitate între Kiev şi Moscova, pentru ca textul să fie folosit ca bază a unor negocieri multilaterale.
Crimeea şi portul Sevastopol urmau să fie exluse de la aceste garanţii de securitate, iar Kievul ceda astfel Rusiei controlul peninsulei.
În document este neclar care parte din estul Ucrainei urma să fie exclusă de la promisiunea statelor garante.
Zonele respective erau marcate cu roşu.
Potrivit unui comunicat de la Istanbul, Kievul ar fi acceptat excluderea unor părţi ale regiunilor Doneţk şi Lugansk, pe care Rusia le ocupase înaintea invaziei.
Însă, delegaţia rusă a insistat ca frontierele să fie stabilite personal de către Putin şi Zelenski şi marcate pe hartă.
Delegaţia ucraineană a respins această opţiune.
Rusia a cerut ca, în eventualitatea unui atac, toate statele garante să-şi dea acordul în vederea activării mecanismului de asistenţă.
Acest lucru ar fi dat Rusiei un veto prin care ocolea mecanismul.
Moscova a respins cererea Kievului ca statele garante să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei în eventualitatea unui atac.
În timpul negocierilor, Rusia a anunţat că era pregătită să se retragă din Ucraina, însă nu şi din Crimeea şi din partea Donbasului exclusă de la garanţiile de securitate.
Putin şi Zelenski urmau să discute în mod direct detaliile retragerii ruse.
Acest punct a fost confirmat Die Welt de către doi membri ai delegaţiei de negocieri, în mod independent unul de celălalt.
Problema mărimii armatei ucrainene a rămas, de asemena, nerezolvată.
Kievul a răspuns în parte cererilor de demilitarizare ale Rusiei.
Moscova a cerut ca armata ucraineană să fie redusă de la un milion la 85.
000 de militari.
Ucraina a cerut să păstreze 250.
000 de militari.
Ele au avut poziţii divergente şi cu privire la numărul echipamentului militar.
Rusia a cerut ca numărul tancurilor să fie 342, iar Kievul voia să păstreze 800.
Kievul voia să reducă numărul blindatelor la 2.
400, Moscova cerea să fie redus la 1.
020.
În privinţa pieselor de artilerie, Moscova voia să lase Kievul să păstreze 519, în timp ce Ucraina voia 1.
900.
Kievul voia să păstreze 600 de lansatoare multiple de rachetă cu o rază de 280 de kilometri, Moscova voia 96 de piese cu o rază de acţiune de 40 de kilometri.
Rusia voia să reducă numărul mortierelor ucrainene la 147 şi a rachetelor antitanc la 333, Ucraina insista să fie fie redus la 1.
080 şi, respectiv, 2.
000.
Rusia a cerut distrugerea aeronavelor ucrainene.
Moscova a cerut ca Kievul să păstreze 103 de avioane de vânătoare şi 35 de elicoptere, în timp ce Ucraina insista să păstreze 160 de avioane şi 144 de elciptere.
Ruşii voiau ca ucrainenii să deţină două nave de război, însă ucrainenii voiau opt.
Die Welt subliniază că proeictul tratatului arată cât de aproape au fost Ucraina şi Rusia de un acord de pace în aprilie 2022.
Însă, în urma summitului promiţător de la Istanbul, Moscova a prezentat cereri pe care Kievul nu le-a acceptat.
Astfel, Rusia a cerut ca rusa să fie a doua limbă oficială a Ucrainei, ridicarea sancţiunilor reciproce şi renunţarea la procedurile lansate în justiţia internaţională.
De asemenea, Kievul trebuia să interzică „fascismul, nazismul şi naţionalismul agresiv” în Ucraina.
Potrivit Die Welt, acest proiect a provocat un interes important în primăvara lui 2022, potrivit mai multor diplomaţi implicaţi în negocieri.
După eşecul ofensivei de la Kiev, Rusia s-a retras din nordul Ucrainei şi a anunţat că vrea să se concentreze asupra cuceririi de teritorii în est.
„Acesta era cel mai bun acord pe care l-am fi putut avea”, a declarat Die Welt un membru al delegaţiei ucrainene de negocieri de atunci.
Cotidianul german scrie că, după peste doi ani de război la scară largă, acest proiect încă mai pare, retrospectiv, favorabil.
„Ucraina este în defensivă de mai multe luni şi a suferit peirderi grele.
Privind înapoi, putem spune că Ucraina se afla atunci într-o poziţie de negociere mai puternică decât acum.
Dacă războiul s-ar fi terminat la două luni după ce a început, s-ar fi salvat nenumărate vieţi”, scrie ziarul german, citat de Ukrainska Pravda.
La acea vreme, negociatorii estimau că Zelenski şi Putin aveau să semneze documentul în aprilie 2022.
În prezent armata rusă desfăşoară o nouă ofensivă în regiunea ucraineană Harkov, iar Ucraina aşteaptă să primească arme promise din Occident, Vladimir Putin l-a numit ministru al Apărării pe economistul Andrei Belousov.
Această decizie înseamnă, potrivit Consiliului de Securitate ucrainean, că liderul de la Kremlin „planifică un război pe o perioadă lungă în viitor”, iar negocierile din martie 2022 sunt o amintire îndepărtată.
Die Welt scrie că David Arahamiia, un membru al delegaţiei ucrainene de negocieri, a schiţat în noiembrie 2023 de ce Zelenski şi Putin nu s-au întâlnit.
Boris Johnson, la acea vreme premierul Marii Britanii, a efectuat o vizită la Kiev la 9 aprilie 2022 şi a spus că Londra „nu va semna nimic cu Putin” şi că Ucraina trebuie să continue să lupte.
Mai târziu, Boris Johnson a negat că a spus acest lucru.
Însă, scrie Ukrainskaia Pravda, există motive să se creadă că propunerea cu privire la oferirea Ucrainei unor garanţii de securitate în acord cu Rusia a căzut la acea vreme.
(Sursă foto: Dreamstime)
