Zimbrii au dispărut din România în urmă cu mai bine de 200 de ani, iar în 2014 fundațiile WWF România și Rewilding Europe au reintrodus aceste animale în munții Țarcu.
Acum, o cercetare citată de Guardian spune că o turmă de 170 de zimbri din România ar putea ajuta la stocarea emisiilor de CO2 echivalente cu eliminarea a aproape 2 milioane de mașini de pe șosea timp de un an.
O cercetare a unor oameni de știință de la Yale School of the Environment și finanțat de Global Rewilding Alliance, care încă nu a fost revizuită de alți colegi, calculează cantitatea suplimentară de CO2 atmosferic pe care speciile sălbatice ar ajuta să o capteze și să o depoziteze în sol prin interacțiunile acestora în cadrul ecosistemelor.
S-a descoperit că o turmă de bizoni europeni, aflată într-o zonă de aproape 50 km pătrați de pășuni din munții Țarcu, poate capta 2 milioane de tone de carbon pe an – adică de aproape 9,8 ori mai mult decât fără zimbri.
Asta, deși autorii raportului au remarcat că cifra de 9,8 ar putea fi cu până la 55% mai mare sau mai mică, având în vedere incertitudinea în jurul estimării medii.
Aceasta corespunde emisiilor anuale de CO2 ale 1,88 milioane de mașini pe benzină din SUA.
„Zimbrii influențează ecosistemele pășunilor și pădurilor prin pășunatul uniform, reciclarea nutrienților pentru a fertiliza solul, dispersând semințele pentru a îmbogăți ecosistemul și compactând solul pentru a preveni eliberarea carbonului stocat”, a declarat profesorul Oswald Schmitz de la Școala de Mediu Yale din Connecticut din SUA, care a fost autorul principal al raportului.
„Aceste creaturi au evoluat de milioane de ani odată cu pășunile și ecosistemele forestiere, iar îndepărtarea lor, în special acolo unde pajiștile au fost arate, a dus la eliberarea de cantități mari de carbon.
Restaurarea acestor ecosisteme poate readuce echilibrul, iar zimbrii „sălbăticiți” sunt câțiva dintre eroii climatici care pot ajuta la realizarea acestui lucru.
”Datele istorice arată că la noi zimbrii au fost văzuți ultima oară în libertate în 1760, în Moldova și în 1790, în Transilvania, iar de la această această dată zimbrul a dispărut, în special din cauza vânătorii, a explicat Victoria Donos, directorul de comunicare al fundației Conservation Carpathia, una dintre fundațiile care în ultimii ai au luptat pentru reintroducerea zimbrilor în libertate, în țara noastră.
În România, după dispariție, prima pereche de zimbri a fost adusă în 1958.
Însă aceștia se aflau doar în captivitate, și abia din 2003 s-au depus eforturi pentru reintroducerea în libertate, în Parcul Natural Vânători Neamț.
Programul a continuat, iar în 2023, Regia Nationala a Pădurilor – Romsilva administrează trei nuclee de zimbri, la Bucșani, Hațeg și Vânători Neamț, cu un efectiv total de peste o sută de exemplare.
Din 2013, fundațiile WWF România și Rewilding Europe au demarat un program similar de reintroducere a zimbrilor în libertate în munții Țarcu și Poiana Ruscă.
Primele două eliberări de zimbri făcute de WWF au avut loc în 2014 și 2015, apoi au continuat în iunie 2016 și aprilie 2017, populația de zimbri aflați în libertate în aceste zone ajungând la 30 de exemplare.
În mai 2018, au fost eliberați încă 23 de zimbri, în două zone din sudul Carpaților, iar în 2019 încă 11.
Potrivit datelor transmise de Rewilding Europe, în 2023 populația estimată de zimbri din proiect a ajuns la 145 de exemplare.
În 2000 erau doar 2.
864 de exemplare la nivel mondial, dintre care 1.
669 în libertate, și aceștia se aflau doar în 5 țări: Belarus, Lituania, Polonia, Rusia și Ucraina, potrivit unui raport dat publicității în 2020 de IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii).
Până în 2015 au mai fost reintroduși zimbri în libertate în alte 5 țări: Germania, Slovacia, Letonia, Bulgaria și România.
În 2020, populația de zimbri la nivel mondial a ajuns la peste 9.
100 de exemplare, din care 6.
819 în libertate.
Doar circa 20% din populație se află în captivitate și 6% în semi-captivitate.
În 2020, din cele 34 de țări unde există populații de zimbri, Belarus deținea cele mai multe exemplare – 2.
356, urmat de Polonia cu 2.
316 exemplare și Rusia cu 1.
798 exemplare.
În 2020, România avea 214 exemplare dintre care 127 în libertate, 38 în captivitate și restul în semi-captivitate.
