O revoltă izbucnită în ultimele zile în Noua Caledonie, un teritoriu francez aflat în Pacific, s-a soldat cu morți și foarte mulți răniți, magazine și locuințe incendiate și numeroase arestări.
Protestele au pornit după ce parlamentul de la Paris a votat marți o lege ce extinde eligibilitatea alegătorilor din teritoriu pentru a-i include pe cetățenii francezi care locuiesc pe insulă de peste 10 ani, o schimbare care, spun criticii, ar putea marginaliza populația indigenă, potrivit AFP și Reuters.
Cel puțin două persoane au fost ucise în Noua Caledonie, în timpul protestelor față de modificările regulilor de vot în teritoriul francez de peste mări, adoptate marți la Paris, scrie AFP.
Reuters a scris, citând un purtător de cuvânt al președintelui din Noua Caledonie, Louis Mapou, că trei persoane au murit.
De asemenea, autoritățile de la Paris au anunțat că sute de persoane au fost rănite, inclusiv „aproximativ o sută” de polițiști și jandarmi.
„Ne aflăm într-o situație pe care aș califica-o drept insurecțională”, a declarat Înaltul comisar francez Louis Le Franc.
„A sosit timpul pentru liniștirea situației (.
.
.
) apelul la calm este imperativ”, a spus el.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a anulat miercuri o vizită de lucru și a convocat un Consiliu al apărării și securității naționale.
Manifestațiile organizate împotriva legii adoptate la Paris au devenit violente luni seară, cu focuri de armă trase asupra forțelor de securitate, vehicule incendiate și magazine jefuite, în cele mai grave tulburări pe care le-a cunoscut teritoriul francez de peste mări din anii 1980 și până acum.
Drept răspuns, autoritățile au desfășurat un puternic contingent de securitate, au impus starea de asediu, au interzis adunările publice și au închis principalul aeroport.
Starea de asediu a fost prelungită până joi, școlile fiind de asemenea închise.
Miercuri dimineață, Înaltul Comisariat francez al Republicii în Noua Caledonie a aunțat că peste 130 de persoane au fost arestate și a denunțat jafurile generalizate și incendierea întreprinderilor și a bunurilor publice, inclusiv a școlilor.
Retailerul francez Decathlon a anunțat într-un comunicat că magazinul său din Noua Caledonie a fost vandalizat, jefuit și incendiat peste noapte, după 10 ani de activitate.
Tulburările au izbucnit în momentul în care parlamentarii din Franța au dezbătut un proiect de lege care ar extinde eligibilitatea alegătorilor la scrutinele locale pentru a include cetățenii francezi care locuiesc pe insulă de peste 10 ani, o schimbare de care criticii se tem că ar putea marginaliza populația indigenă.
După dezbateri îndelungate și uneori tensionate, Adunarea Națională de la Paris a votat în favoarea modificării la scurt timp după miezul nopții, cu 351 de voturi pentru și 153 împotrivă.
Ulterior, președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la calm de toate părțile.
Într-o scrisoare adresată reprezentanților Noii Caledonii, el i-a îndemnat să „condamne fără echivoc toate aceste violențe” și să „facă apel la calm”, în contextul reluării discuțiilor privind viitorul teritoriului.
Macron s-a oferit să organizeze un dialog între taberele pro și contra independenței din Noua Caledonie înainte ca un congres special al celor două camere ale parlamentului să aprobe proiectul de lege.
Principala grupare politică pro-independență din Noua Caledonie, Front de Liberation Nationale Kanak et Socialiste (FLNKS), a declarat miercuri că va accepta oferta de dialog a lui Macron și că este dispusă să coopereze pentru un acord „care să permită Noii Caledonii să își urmeze calea spre emancipare”.
Dar tensiunile sunt la cote înalte.
Liderul partidului pro-independență, Daniel Goa, le-a cerut tinerilor protestatari să „plece acasă” și a condamnat jafurile.
Dar el a adăugat: „Tulburările din ultimele 24 de ore dezvăluie determinarea tinerilor noștri de a nu mai lăsa Franța să preia controlul asupra vieților lor”.
Principala figură a taberei care se opune independenței, fosta ministră Sonia Backes, a denunțat ceea ce a descris drept rasism antialb al manifestanților care au incendiat casa tatălui său, un bărbat de 70 de ani.
„Dacă nu a fost atacat pentru că era tatăl meu, a fost atacat cel puțin pentru că era alb”, a declarat ea la BFMTV.
Aflată în apele calde ale Pacificului de sud-vest, la aproximativ 1.
500 km est de Australia, Noua Caledonie are 270.
000 de locuitori, dintre care 41% sunt melanezieni (kanak), iar 24% sunt de origine europeană, majoritatea francezi.
Arhipelagul, care și-a primit numele de la exploratorul britanic James Cook, în 1774, a fost anexat de Franța în 1853 și folosit drept colonie penală până cu puțin timp înainte de începutul secolului XX.
A devenit teritoriu francez de peste mări în 1946.
Al treilea producător de nichel din lume, Noua Caledonie se află în centrul unei regiuni maritime complexe din punct de vedere geopolitic, în care China și Statele Unite își dispută puterea și influența în domeniul securității și al comerțului.
Macron a tot încercat să reafirme importanța țării sale în regiune.
Fără a menționa China, Macron a declarat anterior că dorința Franței de a-și extinde influența în Pacific a fost aceea de a asigura o „dezvoltare bazată pe reguli”.
Relațiile cu populația indigenă din Noua Caledonie sunt însă complicate.
În așa-numitul Acord de la Noumea, din 1998, Franța s-a angajat să acorde treptat mai multă putere politică acestui teritoriu insular din Pacific.
În cadrul acordului, Noua Caledonie a organizat trei referendumuri cu privire la legăturile sale cu Franța, toate aceste scrutine respingând independența.
Dar ideea independenței rămâne populară, în special în rândul populației indigene kanak.
Acordul de la Noumea a însemnat, de asemenea, că listele electorale ale Noii Caledonii nu au mai fost actualizate din 1998 – ceea ce înseamnă că rezidenții insulei care au sosit din Franța continentală sau din altă parte în ultimii 25 de ani nu au dreptul de a participa la scrutinul provincial.
Măsura avea rolul de a asigura o mai mare reprezentare a populației indigene.
Guvernul francez a catalogat drept „absurdă” excluderea noilor-veniți de la vot.
În acest timp, grupările pro-independență se tem că extinderea listelor electorale i-ar avantaja pe politicienii pro-francezi și ar reduce ponderea alegătorilor și a politicienilor indigeni.
