Un veteran al politicii slovace, Robert Fico a reușit în mod repetat să preia conducerea guvernului, mulțumită unei abilități de a naviga între pozițiile mainstream, pro-UE și retorica feroce naționalistă și anti-occidentală.
În 2023, el s-a întors la putere la cinci ani după ce protestele masive provocate de asasinarea reporterului de investigație Jan Kuciak, care ancheta corupția din partidul aflat la putere, păreau că i-au pus capăt carierei, scriu Reuters și The Guardian.
Atacul armat care l-a rănit miercuri pe Robert Fico marchează cea mai gravă criză a lungii cariere politice a premierului slovac, care s-a confruntat de-a lungul timpului cu protestele masive ale populației, suspiciunile și criticile Bruxelles-ului și nu numai.
Născut în 1964 într-o familie de muncitori, Fico – avocat de profesie – și-a început cariera politică în cadrul Partidului Comunist cu puțin timp înainte de Revoluția de catifea din 1989, care a dus la destrămarea fostei Cehoslovacii.
El a fost reprezentantul Slovaciei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) între 1994 și 2000 și a înființat partidul de centru-stânga Smer-SD în 1999, după ce a fost refuzat pentru un post de ministru de către Stânga Democratică (SDL), moștenitorii politici ai comuniștilor.
Smer a obținut o victorie zdrobitoare în 2006, care l-a catapultat pe Fico în poziția de prim-ministru la doi ani după aderarea Slovaciei la UE.
În 2009, el și-a condus țara în zona euro, darîn 2010 nu a reușit să formeze o coaliție de guvernare, deși a câștigat alegerile.
A obținut totuși o altă victorie zdrobitoare în 2012, după căderea unei coaliții de centru-dreapta, pe fondul scandalurilor de corupție, și a câștigat din nou în 2016, pentru un mandat întrerupt însă.
El a fost nevoit să demisioneze doi ani mai târziu, în 2018, pe fondul protestelor în masă legate de uciderea unui jurnalist de investigație – Jan Kuciak – și a logodnicei sale.
Important, Kuciak ancheta legăturile dintre mafie și partidul lui Fico.
Premierul a respins constant acuzațiile de corupție.
La momentul respectiv, părea că șansele lui Fico de a se întoarce la vârful politicii sunt compromise definitiv.
Nu a fost așa.
În 2023, Fico s-a întors la putere, după ce partidul său populist Smer a câștigat alegerile legislative din octombrie și a format o coaliție cu gruparea Hlas, un partid social-democrat care se desprinsese anterior din Smer.
Fico a promis o redresare economică și mai multe cheltuieli sociale, dar și stoparea ajutorului pentru Ucraina, o decizie care s-a dovedit populară în Slovacia.
De la sosirea la putere, Fico s-a ținut de cuvânt și a stopat ajutoarele oferite până atunci Kievului.
Slovacia nu a blocat totuși deciziile-cheie ale UE pentru susținerea Ucrainei.
Alți pași făcuți de Fico după câștigarea alegerilor au stârnit îngrijorare la Bruxelles și au generat furia unei părți a populației.
Principalul obiectiv al lui Fico la revenirea sa la putere a fost să închidă biroul procurorului special.
Premierul a spus că instituția „a contribuit în mod semnificativ la încălcarea drepturilor omului”.
Investigațiile efectuate de acest birou, deschis în 2004, au dus la numeroase condamnări în cazuri de corupție de profil înalt, multe dintre acestea fiind legate de partidul Smer, al lui Fico, în timpul mandatelor sale anterioare de prim-ministru, scrie Politico.
Reforma codului penal a lui Fico a declanșat ample proteste în întreaga țară și a provocat furia opoziției, dar premierul a mers mai departe.
Un proiect care, spun criticii, va asigura controlul puterii asupra televiziunii publice, a fost un nou motiv de nemulțumire al criticilor.
Michal Vašečka, analist politic la Bratislava Policy Institute, a explicat în aprilie pentru HotNews că guvernul lui Fico pare determinat să construiască un stat oligarhic și să atace independența presei.
Fico repetă practic calea maghiară de preluare a puterii totale.
„Și cei care observă acest lucru au dreptate.
Pentru că Fico copiază literalmente pașii lui Viktor Orbán”, a spus el.
Există totuși o diferență.
Spre deosebire de cazul lui Viktor Orbán, a explicat Vašečka, Fico nu își dorește neapărat să construiască un stat autoritar.
„Problema este că, atunci când creezi un stat oligarhic, nu poți funcționa în cadrul unui stat de drept care să funcționeze pe deplin.
Așadar, statul autoritar este un fel de produs secundar al consolidării puterii oligarhilor și a lui Fico”, a spus analistul.
În aprilie, mâna guvernului a fost întărită de victoria obținută în alegerile prezidențiale de Peter Pellegrini, aliatul lui Fico și șeful partidului Hlas.
Implicat în acuzații de corupție pe care le-a negat întotdeauna, Fico este impetuos și deschis, cu o pasiune pentru culturism, fotbal și mașini rapide.
El i-a numit pe jurnaliștii slovaci „prostituate murdare antislovace” și pe președinta Zuzana Caputova „o marionetă a SUA”.
Fico îi admiră atât pe Vladimir Putin, afirmând că nu ar permite arestarea președintelui rus în baza unui mandat internațional dacă acesta ar veni în Slovacia, cât și pe liderul iliberal al Ungariei, Viktor Orban, „care apără interesele țării și ale poporului său”.
Dar, în ciuda tuturor declarațiilor sale directe, liderul Smer este și un tactician foarte priceput, scrie The Guardian.
Într-o carieră de trei decenii, el a navigat cu succes între poziții mainstream, pro-UE, și o retorică feroce naționalistă și anti-occidentală destinată în principal publicului intern, dovedindu-se mai mult decât dispus să schimbe direcția în funcție de opinia publică sau de realitatea politică.
Afirmând că are în minte doar interesele Slovaciei, în timpul perioadei în care a fost în opoziție – și în campania electorală – Fico a atacat UE și ONG-urile internaționale, insultându-și rivalii, acuzând în mod fals un complot de lovitură de stat și susținând că votul ar fi fraudat.
De asemenea, el s-a opus cu înverșunare imigrației – un factor-cheie în victoria sa în alegerile din 2016 – și a respins ideea existenței „unei comunități musulmane distincte în Slovacia”.
Mai recent, el a criticat căsătoriile între persoane de același sex și a descris adopția de către cuplurile de același sex drept o „perversiune”.
Fico a devenit cea mai proeminentă voce a țării împotriva măștilor medicale, a lockd-wn-urilor și a vaccinării în timpul pandemiei Covid și a exploatat nivelurile ridicate de filorusism din Slovacia, pentru a submina cursul pro-occidental al guvernului.
