Ungaria se visează campioana producției de mașini electrice chineze și de baterii în Europa.
Lui Orbán, Xi i-a promis o „călătorie de aur” a Ungariei alături de China comunistă.
Orbán i-a promis, la rândul lui, că nu va lăsa UE și NATO să acționeze pentru promovarea intereselor Vestului și va face tot posibilul să blocheze din interior consensul în aceste organizații.
Da, pentru această promisiune a lui Orbán ar trebui să ne temem, chiar dacă va mai fi valabilă doar până la alegerile viitoare de peste doi ani (aprilie 2026), căci până atunci premierul Ungariei va face tot posibilul să se arate loial dictatorilor Chinei și Rusiei, în speranța absurdă că ar putea profita de victoria revizionismului antioccidental și de schimbarea ordinii mondiale.
Pe scurt:*Nimeni nu a câștigat nimic din această vizită, pentru că nu aveau ce să-și ofere una alteia, în condițiile revizionismului inițiat de dictaturile orientale împotriva ordinii liberale occidentale.
Nici China Europei, nici Europa Chinei.
În general, un turneu de acest tip (au fost trei vizite de stat una după alta, așadar la cel mai înalt nivel al protocolului diplomatic) se evaluează în principal prin prisma intereselor celui care efectuează vizita.
Deci, turneul a fost în primul rând despre interesele Chinei în Europa, abia apoi despre ce așteaptă europenii de la China.
Iar „captura de pește” a Chinei din apele tulburate de revizionism ale Europei nu este impresionantă.
Sunt doar doi pești mici și cu probleme de sănătate prinși în plasă.
Peste câțiva ani se vor elibera și aceștia, după ce se vor face bine.
Probabil, doar regimurile în curs de scufundare politică de la Belgrad și Budapesta își închipuie acum că va ploua cu bani și investiții chineze peste ele în anii și deceniile care urmează, dar se va dovedi o iluzie, așa cum proiectul căii ferate Budapesta-Belgrad cu prelungire până în portul grecesc Salonic (controlat se pare tot de China) este o Fata Morgana a Inițiativei 16+1 încă de acum vreo 10 ani, care se tot îndepărtează pe măsură ce trebuie finalizat.
Ungaria se visează campioana producției de mașini electrice chineze și de baterii în Europa.
Lui Orbán, Xi i-a promis o „călătorie de aur” a Ungariei alături de China comunistă.
Orbán i-a promis, la rândul lui, că nu va lăsa UE și NATO să acționeze pentru promovarea intereselor Vestului și va face tot posibilul să blocheze din interior consensul în aceste organizații.
Da, pentru această promisiune a lui Orbán ar trebui să ne temem, chiar dacă va mai fi valabilă doar până la alegerile viitoare de peste doi ani (aprilie 2026), căci până atunci premierul Ungariei va face tot posibilul să se arate loial dictatorilor Chinei și Rusiei, în speranța absurdă că ar putea profita de victoria revizionismului antioccidental și de schimbarea ordinii mondiale.
La Belgrad, Xi Jinping a atins coarda sensibilă a sârbilor: NATO.
A amintit că se împlineau exact 25 de ani de la bombardarea din greșeală a Ambasadei Chinei din Belgrad de către avioanele NATO (folosirea unei hărți vechi a orașului), în timpul războiului prin care Occidentul a pus capăt regimului criminal al lui Slobodan Milošević.
Evident, sârbii nu pot uita momentul de umilință 1999, asta este de înțeles, dar un conducător înțelept i-ar fi ajutat cel puțin să înțeleagă ce s-a întâmplat atunci și că au ajuns acolo din cauza crimelor lui Milošević, care nu mai conteneau, și să meargă acum mai departe pe calea integrării europene a Serbiei.
Dar Vučić pariază politic exact invers, pe răsucirea degetului în rană și pe direcția antioccidentală.
China nu își va atinge obiectivele strategice în Europa mizând pe Ungaria și Serbia, două țări care au ales oricum să se periferizeze în sistemul politic occidental, dar altceva nu avea în năvod acum diplomația chineză, pentru a face bilanțul turneului european al președintelui Xi mai bogat.
UE începe să se trezească cu privire la China.
A arătat-o din plin întâlnirea de la Paris, în care Macron și von der Leyen au cerut Chinei lucruri pe care Partidul Comunist Chinez nu le poate oferi – politici comerciale corecte în relația cu piețele occidentale și stoparea ajutorului pentru Rusia în războiul din Ucraina.
Va urma curând vizita lui Putin în China.
Această vizită ne va arăta cât de mult a contat (sau n-a contat) pledoaria europeană în fața lui Xi Jinping.
Cel mai probabil, „prietenii dragi” Putin și Xi își vor reînnoi public legămintele.
Mai ales acum, într-un moment favorabil pentru Rusia în războiul din Ucraina, în care Putin a declanșat, previzibil, asaltul final[4] asupra Ucrainei și ordinii de securitate europene, sperând să obțină victoria, China nu va obstrucționa Rusia, deși va pretinde în continuare că este o putere pacifistă și doritoare de negocieri și compromis.
Dimpotrivă, China își va crește susținerea în următoarele luni pentru Moscova (în special cu „echipamente duale” care pot fi folosite în industria militară a Rusiei), mizând pe prăbușirea Ucrainei și pe o pace rapidă, până la sfârșitul anului.
Această pace nedreaptă, rapidă, cu îngenuncherea Ucrainei, pe care o vizează Putin, nu se va întâmpla însă, iar Ucraina va rezista, va începe să primească armamentul american și va împinge războiul în 2025-2026, ceea ce va începe să producă mari inconveniente deopotrivă Rusiei și Chine -Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.
ro
