La finalul sezonului, Dominic Thiem va spune adio tenisului la doar 31 de ani (vârstă pe care o va împlini pe 3 septembrie), după o carieră care lasă drept amintire meciuri spectaculoase, lovituri marcă înregistrată, dar și marele regret al unui final nemeritat.
Pe Dominic l-am întâlnit prima dată într-o lună fierbinte de mai, la Paris.
Se antrena de zor pe unul dintre terenurile secundare ale complexului de la Porte d’Auteuil.
Era 2018, iar eu îmi doream neapărat să-l văd de aproape pe reprezentantul noii generații care-i amenința cu adevărat pe titanii din BIG 3.
Până la acel moment, austriacul luptător și ambițios din cale afară îl bătuse pe marele Federer pe iarbă (Stuttgart, în 2016), pe Nadal de trei ori pe zgură – specialitatea spaniolului, iar pe Djokovic la un Grand Slam (tocmai la Roland Garros, ediția din 2017, în sferturi).
Rezultatele îl recomandau din plin, într-o eră în care doar printre picături a mai câștigat și altcineva trofee majore în afară de Roger, Rafa și Nole.
Singurele excepții: Andy Murray și Stan Wawrinka, fiecare cu câte trei turnee Grand Slam cucerite.
Mingea plecată din racheta lui Domi avea un sunet plin, sănătos (puteai intui de pe aleile complexului unde se antrenează), iar unghiurile „desenate” de austriac cu backhandul îi lăsau pe mulți dintre privitori cu gurile căscate.
Reverul său era capabil să producă lovituri violente precum cel al lui Stan Wawrinka, dar și să mângâie mingea pe slice precum reușea atât de elegant Federer.
Serviciul era aspru și bine plasat, iar forehandul înfășura mingea verzuie cu atât de mult topspin încât lăsa în urma sa un șuierat prelung.
Aproape nu exista minge la care să nu ajungă, deplasarea fiind una dintre principalele sale arme.
Un jucător total, care își putea arăta îndemânarea și din apropierea fileului.
Conștient că este doar un antrenament (acolo unde, de obicei, îți cam ies loviturile și pentru că nu există miza scorului), am dus dorința mai departe și l-am urmărit la acea ediție de Roland Garros la câte meciuri oficiale mi-a permis timpul.
Era primul jucator (în afara lui Rafa) pe care-l simțeam pe terenul de antrenament la fel de îndârjit, concentrat, atent la detalii și supărat când rata o lovitură precum într-un meci oficial.
Mi-am spus că va ajunge într-o zi lider mondial și că profitând de vârsta totuși înaintată a celor trei magi (Roger avea 36 de ani, Rafa 32, iar Novak 31) va cuceri mai multe titluri de Grand Slam.
A fost la o singură victorie distanță de a se încorona campion tocmai în locurile unde Rafa și Nole sunt cei mai buni din istorie (a jucat finale consecutive la Roland Garros în 2018 și 2019 și o alta la Melbourne în 2020), dar de fiecare dată a fost nevoit să vorbească după meci din postura învinsului.
Avea să triumfe acolo unde poate se aștepta cel mai puțin, la US Open, în toamna acelui an 2020 dominat de pandemia de Covid-19.
Ghinionul lui Nole (a fost descalificat în optimi după ce a lovit cu mingea o arbitră de linie) a reprezentat șansa lui Domi: austriacul a revenit neașteptat de la 0-2 la seturi în finala cu Alexander Zverev și s-a intersectat în sfârșit cu gloria.
Specialiștii vorbeau despre descătușarea lui Thiem pe tărâm american, după trei finale de Grand Slam pierdute.
Din păcate pentru austriac și pentru fanii tenisului, flacăra dorinței s-a stins cumva în interiorul lui Dominic fix după cel mai important succes al carierei.
„Flacăra s-a stins după US Open, dar am tot discutat despre asta.
Nu vreau să mă învinovățesc.
Există jucători care sărbătoresc un mare succes și care sunt stimulați de acest lucru.
Îi ajută să meargă mai departe și să joace tot mai bine.
Ei devin nerăbdători să câștige următorul Grand Slam.
Nu a fost așa pentru mine, sunt un tip diferit”, spunea în urmă cu ceva timp Dominic Thiem, citat de Tennis Head.
Au urmat accidentări care l-au ținut departe de teren mult timp, plus o teribilă scădere a încrederii care l-a purtat în zonele întunecate ale minții.
A avut nenumărate tentative de a reveni, a muncit din greu, a apelat la mai mulți antrenori, dar din păcate flacăra se stinsese cu totul în acea zi de septembrie când a avut „Arthur Ashe”, dar și lumea tenisului, la picioare.
Cel mai sus s-a aflat în ierarhia ATP pe locul 3, la începutul lui 2020.
A câștigat 348 de partide și a cedat în 210 rânduri.
Are 17 titluri cucerite în carieră, cele mai importante fiind Indian Wells (2019) și US Open (2020).
Rezultate contra BIG 35-7 cu Novak Djokovic 6-10 cu Rafael Nadal 5-2 cu Roger Federer „Pentru mine, sunt trei de GOAT în acest sport, iar fiecare a reușit ceva unic de-a lungul carierei”, spunea Dominic atunci când a fost pus să aleagă cel mai bun jucător din toate timpurile.
A fost pregătit de-a lungul carierei de Gunter Bresnik (2002-2019), Nicolas Mahut (2019-2023), Benjamin Ebrahimzadeh (2023-2024) și Mate Delic (2024).
A câștigat în total din premiile din tenis 30.
164.
485 de dolari, performanță cu care se află pe locul 13 din toate timpurile.
Dominic Thiem, puncte senzaționale contra BIG 3
