Dacă Donald Trump va câștiga un al doilea mandat prezidențial în alegerile din noiembrie, Ucraina va fi probabil nevoită să accepte o pace dezavantajoasă, iar Alianța Nord-Atlantică s-ar putea destrăma, cu consecințe sumbre pentru Europa, avertizează experți britanici în domeniul apărării, într-o simulare citată de Business Insider.
Nu e nevoie ca SUA să părăsească NATO, fiind posibil ca Trump să submineze alianța din interior, subliniază analiza.
Ce ar urma dacă SUA și-ar retrage sprijinul pentru NATO, într-un eventual mandat prezidențial al lui Donald Trump? Cel mai probabil, un viitor incert, în care alianța se va dezagrega, UE va încerca să preia rolul suprem al organizației, de apărare în fața Rusiei, Moscova se va simți încurajată, iar statele europene vor suferi economic, sugerează o simulare concepută și derulată de Finley Grimble, un expert britanic în apărare care a coordonat astfel de analize pentru guvernul de la Londra.
Expertul a observat că SUA nu trebuie să se retragă efectiv din NATO pentru a pune în pericol alianța veche de 75 de ani.
Simularea a arătat pas cu pas cum Trump ar putea pur și simplu să submineze NATO din interior, făcând cât mai puțin posibil pentru a o sprijini.
Grimble, scrie Business Insider, a conceput acest exercițiu teoretic după afirmațiile fostului consilier pentru securitate națională al SUA, John Bolton, care a susținut că l-a convins pe Trump să nu se retragă din NATO, în 2018.
În februarie anul acesta, Trump a amenințat deschis că statele NATO care nu contribuie suficient la Alianță nu vor beneficia de protecția SUA – o afirmație pe care a retras-o parțial mai apoi.
În aceste condiții, Grimble a realizat o simulare în care actorii – majoritatea specialiști britanici în apărare, informații și politică externă – și-au asumat rolul liderilor celor 32 de state NATO, plus Ucraina și Rusia.
Aceștia au conceput o strategie, au negociat cu partenerii și cu adversarii și au luat o serie de decizii militare, diplomatice, economice și de intelligence care au fost apoi analizate, în cadrul simulării.
Simularea presupune că noua administrație Trump încearcă imediat după instalarea acestuia la Casa Albă să intermedieze un acord de pace – fără ajutor european – între Ucraina și Rusia.
După ce medierea eșuează, Trump taie mare parte din ajutorul acordat Ucrainei.
E doar începutul.
În scenariul luat în calcul, Trump reduce apoi drastic participarea SUA la NATO, inclusiv prin redistribuirea a 50% din mijloacele militare americane din Europa, unde sunt dislocați peste 100.
000 de militari americani, către zona Indo-Pacific.
Potrivit simulării, administrația Trump instituie, de asemenea, o nouă politică numită „inactivitate”.
Aceasta include o varietate de tactici care prevăd spre exemplu o participare mai redusă a SUA la exercițiile NATO.
O măsură deosebit de dăunătoare, sugerează simularea, ar fi decizia de a-i interzice comandantului suprem aliat în Europa (SACEUR) – a doua cea mai înaltă poziție militară din NATO, ocupată întotdeauna de un ofițer american – să acționeze fără o consultare prealabilă cu Washingtonul.
„În ultimă instanță, SACEUR răspunde în fața președintelui SUA”, a explicat Grimble.
„Așa că el poate începe să încetinească sau să împiedice deciziile.
Statele Unite pot pur și simplu să taie finanțarea programelor NATO și acestea se vor prăbuși”, a spus el.
Exercițiul ia în calcul și nemulțumirea SUA privind contribuția prea mică a multor state membre.
Interesant este faptul că, în cadrul simulării, deși americanii își reduc prezența în NATO, Washingtonul continuă cooperarea bilaterală în domeniul apărării cu membrii Alianței care se învecinează cu Rusia, inclusiv Finlanda, România, Polonia și statele baltice.
Simularea presupune în continuare că, în condițiile în care umbrela de securitate americană se prăbușește brusc, Franța și Germania cer ca Uniunea Europeană să preia locul NATO.
Nu e așa de simplu însă, pentru că apar deja fisuri.
Polonia vede în această mișcare o încercare a francezilor de scăpa de SUA, pentru a deveni principala putere militară din Europa.
Fără presiunea SUA, Ungaria și Turcia caută să obțină mai multe concesii de la aliații NATO prin blocarea consensului.
În plus, Ankara și Budapesta își continuă consolidarea legăturilor economice cu Rusia.
În acest context, unii membri ai NATO ezită la gândul că ar putea fi nevoiți să lupte cu Rusia fără sprijinul Americii, cel mai puternic membru NATO.
„Dacă aș fi în locul Italiei, de exemplu, aș garanta securitatea Estoniei”, a observat Grimble.
„Dar nu m-aș aștepta cu adevărat să fiu nevoit să joc un rol atât de proeminent și crucial în acest sens”, a adăugat el.
Simularea mai presupune că Forța Expediționară Comună, o coaliție militară condusă de britanici, formată din 10 state din Europa de Nord, care poate opera independent de NATO, începe să facă planuri de luptă care presupun lipsa unui sprijin din partea NATO.
În acest context, Turcia se gândește dacă să rămână neutră – în ciuda angajamentelor sale în cadrul NATO – în cazul în care Rusia ar ataca statele baltice.
Simularea presupune că, în timp ce campania sa din Ucraina se află în impas, Rusia chiar se gândește să invadeze statele baltice, pentru a profita de dezbinarea NATO și, poate, pentru a diviza alianța în ceea ce privește disponibilitatea de a risca un război cu Moscova.
În cele din urmă, în scenariul simulat, Rusia decide totuși că nu are resursele necesare pentru a lupta împotriva Ucrainei și a ocupa țările baltice în același timp – temându-se de asemenea că invadarea teritoriului NATO ar putea aduce America înapoi în alianță.
Însă Moscova lansează noi ofensive în Ucraina.
Lipsit de sprijinul SUA – pe care Europa nu este în măsură să îl compenseze – Kievul se simte prin urmare obligat să accepte o pace dezavantajoasă.
În scenariul simulat, Rusia acaparează estul Ucrainei și instalează un guvern pro-rus la Kiev.
În tot acest timp, Europa se confruntă cu o altă chestiune: teama că Rusia ar putea ataca NATO îi sperie pe investitorii interni și internaționali, ceea ce face ca economiile europene, în special ale țărilor aflate la granița cu Rusia, să se confrunte cu mari probleme.
Până la sfârșitul simulării, efectele unei retrageri a SUA din NATO sunt globale, scrie Business Insider.
China își dă seama că SUA și-au mutat cu adevărat atenția de la Europa la Pacific, ceea ce descurajează Beijingul să invadeze Taiwanul.
Totuși, acest lucru nu liniștește Japonia, Australia și Coreea de Sud – aliați ai SUA ale căror forțe și baze sunt esențiale pentru eforturile de contracarare a Chinei – care se tem că Trump s-ar putea răzgândi și le-ar putea abandona de asemenea.
În scenariul luat în calcul de simulare, Iranul devine tot mai dornic să își afirme puterea în Orientul Mijlociu, ceea ce stimulează o cursă a înarmării cu Arabia Saudită.
Experții în jocuri de război au avertizat că aceste simulări nu ar trebui văzute ca predicții, ci doar ca experimente ce explorează diverse scenarii.
Cu toate acestea, simularea lui Grimble a părut să confirme cele mai mari temeri ale criticilor care cred că Trump ar putea distruge NATO și ar face Europa vulnerabilă la atacurile Rusiei.
În scenariul simulat, SUA și-au redus resursele pentru misiunile de descurajare și apărare, ceea ce a lăsat NATO fără planuri credibile de luptă pregătite pentru a face față unei invazii rusești, a explicat Grimble.
La finalul jocului, întreaga alianță a devenit disfuncțională și cu siguranță nu mai era în poziția de a se apăra în mod coerent împotriva Rusiei, a adăugat expertul.
În același timp, a spus el, simularea a arătat că există o dorință reală de a menține NATO în viață.
În simulare, mulți membri NATO – cu excepția Franței, în principal – au considerat că (alianța) ar putea fi salvată, după Trump, a observat Grimble.
În acest scop, strategia ar fi presupus păstrarea SUA în interiorul NATO, cu scopul de a reconstrui alianța mai târziu, a mai explicat expertul.
CITEȘTE ȘI: Sondaj: Trump îl conduce pe Biden în cinci state-cheie, înaintea alegerilor din noiembrie.
Biden pierde din sprijinul tinerilor și al alegătorilor de culoare