Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson s-a declarat luni deschis față de perspectiva desfășurării de arme nucleare în Suedia pe timp de război, într-un moment în care criticii pledează pentru interzicerea lor pe teritoriul unui nou membru al NATO, informează AFP și Agerpres.
Parlamentul suedez se va pronunţa în iunie asupra Acordului bilateral de cooperare în materie de apărare (DCA) încheiat cu SUA, care le va permite americanilor să aibă acces la bazele militare suedeze şi să depoziteze acolo echipamente şi arme.
Suedia a pus capăt în luna martie celor 200 de ani ai săi de nealiniere militară, devenind al 32-lea stat membru al NATO.
Mai multe ONG-uri, printre care Societatea suedeză pentru pace şi arbitraj, au îndemnat guvernul să înscrie în acord interdicţia de a desfăşura arme nucleare pe teritoriul suedez.
Guvernul a declarat în mai multe rânduri că o astfel de menţiune nu este necesară, citând „un consens mai larg asupra armelor nucleare” în Suedia, precum şi o decizie a Parlamentului care interzice armele nucleare pe timp de pace.
Însă prim-ministrul suedez a estimat că situaţia trebuie să fie apreciată diferit în caz de război.
„Pe timp de război, aceasta este o problemă complet diferită, aceasta depinde complet de ceea ce s-ar întâmpla”, a spus Kristersson la radioul public.
„În cel mai rău dintre scenarii, ţările democratice din regiunea noastră a lumii trebuie să se poată apăra împotriva statelor care ar putea să ne ameninţe cu arme nucleare”, a adăugat şeful guvernului suedez.
Ulf Kristersson a subliniat că o astfel de decizie ar depinde de Suedia, nu de SUA.
„Suedia decide pentru teritoriul suedez”, a declarat el.
Însă, el a adăugat că „obiectivul aderării noastre la NATO şi al apărării noastre este de a veghea ca această situaţie să nu se producă”.
Dacă Ucraina era membră a NATO, „ea nu ar fi fost atacată de Rusia”, a mai spus prim-ministrul Suediei.
Comentariile lui Kristersson vin la o săptămână după ce Rusia a anunțat că va organiza un exercițiu militar care va include antrenamente pentru utilizarea armelor nucleare tactice, după ceea ce Ministerul Apărării de la Moscova a declarat că au fost „amenințări provocatoare” din partea oficialilor occidentali.
Partidul social-democrat, la putere în Suedia în momentul prezentării candidaturii acestei ţări la NATO, în mai 2022, a declarat la acea dată că se va strădui să exprime „rezerve unilaterale împotriva desfăşurării de arme nucleare şi de baze permanente pe teritoriul suedez”.
Danemarca şi Norvegia, membre ale NATO, au refuzat ambele să autorizeze baze militare permanente ale unor ţări străine sau instalaţii nucleare pe teritoriul lor pe vreme de pace.
