Problema centrală se referă la faptul că nevoile de consiliere în carieră ale elevilor la finalul unui nivel de învățământ nu sunt suficient acoperite de către profesorul- diriginte și profesorul consilier școlar, arată raportul Băncii Mondiale.
Citește și: De ce toți părinții vor joburi de medici sau ingineri pentru copiii lor nu de instalatori? / O discuție cu un sociolog român și cum crede un laureat Nobel că se schimbă felul în care muncimDintre constatările Băncii Mondiale:Elevii de gimnaziu și liceu nu beneficiază în mod adecvat de serviciile oferite de profesorul consilier la cabinetul de asistență psihopedagogică din școală din cauza programului școlar încărcat (număr mare de ore incluse în planurile cadru de învățământ și gradul de încărcare a programelor școlare).
Adesea, este nevoie ca elevii să fie învoiți de la alte ore pentru a participa la sesiunile de consiliere, neexistând un mecanism instituțional de marcare a activităților de consiliere în orarul elevilor, se mai arată în document.
O altă problemă se referă la faptul că programele și activitățile de consiliere propuse pentru elevi în școli de către profesorii consilieri din Cabinetele de Asistență Psihopedagogică nu se realizează în mod sistematic, ci vin în întâmpinarea unor cereri punctuale.
Se constată diferențe de acces al elevilor la serviciile oferite de centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, elevii dezavantajați din punct de vedere socio-economic fiind expuși riscului de a fi lipsiți de informații relevante despre educația viitoare și alegerile de carieră.
Diferența în ceea ce privește accesul la consiliere în carieră pentru elevii din școlile situate în zone avantajate și cele din zone dezavantajate este mai mare de 40 de puncte procentuale, în cazul României, spune Banca Mondială.
Părinții/reprezentanții legali ar trebui să fie printre beneficiarii serviciilor de consiliere.
Cu toate acestea, arată raportul BM, în România, se observă un nivel scăzut de educație a părinților în ceea ce privește rolul consilierii în carieră pentru sprijinirea propriului copil.
Cercetările arată că un nivel redus de implicare și un rol inhibitor al părinților, care ignoră recomandările profesorului- consilier și pot avea așteptări nerealiste, impunându-și punctul de vedere în alegerea de către elev a școlii/ a ocupației viitoare sunt obstacole în realizarea consilierii în școli.
De asemenea, părinții nu sunt întotdeauna conștienți de gama de opțiuni de carieră disponibile pentru copilul lor, aceștia preferând adesea învățământul liceal teoretic în locul învățământului profesional, chiar dacă pentru unii elevi, acesta din urmă poate fi o alternativă mai potrivită.
Profesorii diriginți, cei care coordonează activitatea clasei de elevi, nu sunt toți formați în consiliere și orientare în carieră, iar atunci când participă la cursuri, calitatea formării nu este adecvată și/sau monitorizată.
Până la data de 31 august 2022, s-a realizat formarea unui număr de 52.
723 cadre didactice din învățământul primar și gimnazial, dar la cursurile pentru predarea disciplinelor școlare din aria curriculară Consiliere și orientare au participat la programele de formare doar 91 profesori.
În practica educațională lipsește colaborarea profesorului-diriginte cu profesorul-consilier sau este insuficientă pentru derularea eficientă a activităților.
Chiar și în școlile unde există cabinete, ponderea activității de consiliere în carieră este redusă deoarece profesorii consilieri din CAPP nu se focalizează suficient asupra responsabilităților de consiliere și orientare în carieră adresate elevilor, ci îndeplinesc o varietate de alte atribuții.
Desfășurarea programelor și activităților COC în școală de către profesorii consilieri din CAPP nu este obligatorie, ci depinde de solicitările venite din partea conducerii școlii, profesorilor diriginți, părinilor și elevilor.
Nu există ore alocate pentru COC, incluse în programul profesorului consilier și în orarul elevilor.
Alte obstacole în realizarea COC de către profesorii consilieri se referă la: dotarea insuficientă a CAPP (instrumente de specialitate, validate științific, metodologii unitare, ghiduri metodologice și alte resurse indisponibile/ insuficiente/ neadecvate), lipsa spațiilor corespunzătoare pentru COC în școli, norma didactică de predare (2-4 ore); norma didactică alocată în 2-3 școli, în funcție de numărul de elevi; calitatea scăzută a formării profesionale continue a profesorilor consilieri.
Datele de cercetare arată o implicare redusă și a directorilor de școli în monitorizarea și susținerea activităților de consiliere și orientare în carieră, desfășurate în școli.
Cauzele au în vedere: lipsa de informare, conștientizare și formare continuă a directorilor, neincluderea activităților de consiliere în Planul de dezvoltare instituțională a școlii, lipsa unor proceduri și criterii de selecție a partenerilor implicați în COC (agenți economici, AJOFM, universități, ONG-uri).
În lipsa acțiunii Guvernului pentru a sprijini realizarea și implementarea de către profesorii consilieri în școlile din România a unor programe și activități comprehensive și eficiente de consiliere în carieră, este de așteptat ca rata de tranziție de la un nivel de învățământ la altul și rata de părăsire timpurie a școlii (PTȘ) să nu înregistreze ameliorări semnificative și durabile, cu limitări structurale a eforturilor de reducere a numărul de tineri NEETs.
Datele statistice Eurostat, referitoare la situația NEETs (tineri care nu fac nici școală și nici nu lucrează) în România arată o creștere a acestora în perioada 2011 (19.
5%) – 2021 (20.
3%).
România are unele dintre cele mai mari procente de NEETs, ținta UE pentru 2030, fiind de 9%.
În funcție de gradul de urbanizare, datele arătau în 2021: în mediul urban – orașe mici și zone sub-urbane (21.
4%), în mediul rural (27.
1%), iar în mediul urban – orașe mari (9.
4%).
Grad scăzut de incluziune socială și implicare scăzută în comunitate: Incluziunea are una dintre cele mai mici valori (54,69) în cadrul Indicelui de Progres Social al României.
50.
Calitatea scăzută a vieții: Pe baza Indicelui de Progres Social (IPS), care măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 169 de țări, România se situa în anul 2022 pe poziția 43 din 169 de țări, acesta fiind penultimul loc în rândul țărilor Uniunii Europene.
Probleme emoționale și de sănătate mintală, reziliență redusă la provocări în carieră: Aproximativ 50% dintre bolile mintale debutează în adolescență, iar 25% apar între 20-25 de ani, aspecte demonstrate de studii longitudinale privind sănătatea mintală a copiilor și a adolescenților.
Mai puțin de 25-35% dintre persoanele diagnosticate cu boli mintale beneficiază de sprijin specializat, existând în România un număr mult mai mare de persoane cu nevoi psiho-emoționale, care nu sunt diagnosticate și care nu beneficiază de tratament și îngrijire corespunzătoare a sănătății mintaleRisc de creștere a ratei infracționalității în rândul minorilor și a consumului de droguri în rândul șomerilor/persoanelor inactive tinere: Lipsa unui orizont profesional aliniat cu aspirațiile și potențialul fiecărui copil și adolescent este un factor determinant în creșterea ratei infracționalității în rândul minorilor.
Din totalul inculpaţilor persoane fizice, trimişi în judecată în anul 2021, 3.
285 au fost minori (5.
2%), iar ponderea inculpaților minori trimiși în judecată, în stare de arest preventiv a fost în 2021, de 12.
7%, în creștere, în comparație cu 2020, când a fost de 10.
7%.
Aproximativ jumătate din lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de muncă și că reprezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor de lucru pierdute.
Pe lângă problemele de sănătate psihică, lucrătorii care se confruntă cu un stres prelungit pot dezvolta ulterior probleme grave de sănătate fizică, de exemplu afecțiuni cardiovasculare sau musculo-scheletice.
Estimările costurilor suportate de întreprinderi și de societate din cauza stresului la locul de muncă sunt considerabile, ridicându-se la miliarde de euro la nivel național.
Sursa foto: © Ammentorp | Dreamstime.
com
