Bucureștiul se chinuie de aproape 10 ani să construiască o bancă de alimente.
Proiectul Primăriei Capitalei, început cu o vizită în America, s-a împotmolit din cauza lipsei de finanțare.
Acum, autoritățile spun că prima bancă publică de alimente din București va fi gata la sfârșitul acestui an și va hrăni gratuit până la 5.
000 de oameni zilnic.
Și Primăria Sectorului 6 spune că va deschide o bancă de alimente în acest an.
Astfel, în loc să ajungă la groapa de gunoi, într-o perioadă rezonabilă înainte să expire, tone de mâncare din supermarket-uri vor fi donate acestor bănci, pentru a evita risipa alimentară și pentru a-i hrăni pe oamenii care au nevoie.
Bucureștiul este singura capitală europeană care nu are o bancă publică de alimente.
Acesta, în contextul în care:Proiectul Primăriei Capitalei de a construi o bancă de alimente a început cu o vizită în America, în urmă cu 10 ani, la banca de alimente din Florida.
„În Florida era ceva imens, de dimensiunea IKEA ori 3.
Totul a început în ’74, cu o cămară comunitară mică, iar de atunci s-au investit în acest proiect 70 de milioane de dolari.
Acum, banca deservește peste 40% din populația Floridei”, a explicat Cosmina Simiean, directorul Direcției Generale de Asistență Socială din Primăria Capitalei.
Banca din Florida desfășoară zilnic aproximativ 12 programe pentru categoriile vulnerabile.
„Când am fost noi, la o ușă se așezau mașinile ONG-urilor care veneau și luau alimente pentru beneficiarii lor, la alta erau beneficiarii care veneau și luau singuri pachetele cu mâncare pentru o săptămână, în alt colț erau voluntari de la școli sau din comunitate care pregăteau cutii cu alimente pentru o lună, pentru bătrânii care nu puteau ieși din casă și pentru alte categorii vulnerabile.
În alt colț erau voluntari care făceau pachete pentru sâmbătă și duminică – în America multe categorii vulnerabile au subvenționată masa de prânz la școală, ei mâncau la școală de luni până vineri, dar copiii rămâneau flămânzi sâmbăta și duminica, și atunci primeau aceste pachete pentru weekend.
Alte alimente, care expirau mai târziu, de exemplu conserve, erau depozitate în bancă pentru situații de criză”, a explicat Cosmina Simiean.
Pornind cu acest model în minte, în 2016 au început lucrările premergătoare și la banca de alimente din București.
Din cauza lipsei de finanțare însă, proiectul a tot stagnat.
Cosmina Simiean spune că în sfârșit ar putea fi gata la finalul anului.
„Lucrările au început acum 8 ani, dar pentru că nu a existat finanțare au mers destul de greu.
Acum suntem cam la 50% stadiu de finanțare, anul acesta avem toți banii în buget, asta ne permite să finalizăm.
Sper ca până la finalul anului ultima furculiță să fie așezată la locul ei în banca de alimente și în sfârșit să o vedem funcțională.
Folosim timpul acesta pentru parteneriate, instruirea personalului, punerea la punct a unor proceduri, pregătim hotărârile de Consiliu să creștem adresabilitatea”, a explicat Simiean.
Banca de alimente se află pe Șoseaua Panduri, are o suprafață de circa 13.
000 de metri pătrați, fiind formată din patru clădiri, care ar urma să aibă consum redus de energie.
Trei dintre imobile au și acoperiș verde.
Primele 3 clădiri sunt gata, iar imobilul cel mai înalt, are structura finalizată, urmează să vină fațadele, apoi se poate lucra la amenajările interioare, spune Cosmina Simiean.
Investiția este de circa 40 milioane de euro.
O bancă de alimente înseamnă un spațiu destul de mare și de bine organizat în care sunt aduse produse alimentare și sunt distribuite beneficiarilor.
În general, sunt contracte cu marii retaileri sau producători și la banca de alimente ajung fie produse care nu se vând așa de bine sau produse aproape de data de expirare.
Aceste produse sunt donate.
Donații pot veni și de la persoane fizice, pentru produse neperisabile.
„Practic, se diminuează risipa alimentară, astfel încât mâncarea să nu fie aruncată la gunoi pentru că s-au consumat foarte multe resurse ca să o faci, iar grupurile vulnerabile au acces la aceste alimente”, a explicat Cosmina Simiean.
Banca de alimente a Primăriei Capitalei va avea trei funcțiuni de bază.
„În primul rând, vom lucra ca o bancă clasică de alimente, colectăm, redistribuim către organizații și instituții, care la rândul lor au beneficiari.
Practic, strângem într-un singur loc toate produsele care sunt pe piață de donat și vom chema ONG-urile care au beneficiari să ia ce au nevoie.
A doua componentă va fi una directă, în care beneficiarii cu care lucrăm pot veni aici să-și ia produse.
Nu poate să vină toată lumea, pe legislația actuală, dar având în vedere rata inflației și schimbările care se petrec în sistemul de asistență socială, ne dorim pentru banca de alimente o modalitate de acces mai flexibilă, să intre în banca de alimente și clasa medie, nu doar categoriile defavorizate.
Poate săptămâna asta ți-a crescut rata sau ai avut o urgență medicală și ai cheltuit toți banii pe medicamente, să poți să vii să iei alimente de aici, dar trebuie să demonstrezi că ești într-o situație vulnerabilă”, a spus Cosmina Simiean.
A doua funcțiune este cantina.
Banca va avea și o componentă de gătire a alimentelor și cantină.
„Adică, dacă primim creveți, o să facem creveți cu unt, dacă avem și unt în stoc și o să distribuim masa de seară pentru unul dintre centrele noastre sau pentru categoriile vulnerabile care vor veni aici la cantină, la masa de seară”, a mai explicat Cosmina Simiean.
Capacitatea cantinei în regim normal va fi de 5000 de porții de mâncare pe zi, felul I și II, iar în situații de criză poate ajunge până la 15.
000 de porții/zi.
Banca de alimente va avea și o componentă de învățare, adică o școală de bucătari:„Sunt foarte puține spații HoReCa în București, unde tinerii care doresc să fie bucătari pot să învețe efectiv.
Sunt doar una-două plite în bucătăriile unde ei învață să gătească și aici o să avem mai multe posturi de lucru, vom avea o școală culinară.
Avem deja câteva parteneriate agreate cu cei care vor face pentru categoriile vulnerabile școala de bucătari aici în locație.
În felul acesta avem și mână de lucru și tinerii au unde să învețe”.
Banca de alimente va avea și o funcție experimentală, o instalație hidroponică, unde se vor cultiva legume în apă.
„Vrem să vedem dacă sistemul hidroponic poate să fie o alternativă viabilă pentru cultivarea hranei în București, fie la nivel domestic, fie un pic mai industrial, ca să ajungem la acele lanțuri alimentare scurte, ca mâncarea să nu ne mai vină de la 5.
000 km distanță.
Suprafața este de 320 mp.
Vrem să cultivăm verdețuri în primul an, iar dacă experimentul funcționează, vom încerca să cultivăm și tomate”, a explicat directoarea Direcției Generale de Asistență Socială.
FOTO Cum arată acum banca de alimente FOTO Cum ar urma să arate banca de alimente la finalFuncționarea băncii de alimente va costa undeva la 2 milioane de lei pe an, datorită consumului redus de utilități, însă prin alimentele donate, economia făcută de municipalitate va fi undeva la 11-14 milioane de lei pe an, spune Simean.
Beneficiarii vor fi în primul rând persoanele vulnerabile cazate în cele 26 centre – aproximativ 7.
400 de oameni săptămânal, pentru care municipalitatea cumpără acum mâncarea, dar și persoanele care au nevoie de o masă caldă pe zi sau cutii cu alimente.
Bucureștiul are o bancă de alimente privată, operată de un ONG, însă administrația locală nu are o astfel de facilitate.
Este singura capitală europeană care nu are o bancă publică de alimente.
„Noi facem program de bancă de alimente de câțiva ani.
În București există și câteva inițiative private de acest tip, doar că ne omoară infrastructura.
De când a început pandemia, războiul, am refuzat cantități foarte mari de produse congelate pentru că nu avem unde să le ținem și să închiriem un depozit frigorific costă mai mult decât valoarea mărfii în sine.
Sunt produse care expiră de azi în două zile și care trebuie gătite.
Avem un program în care gătim creveți.
Doar că este destul de redusă cantitatea de creveți pe care o primim și o putem procesa fiindcă nu avem suficientă infrastructură.
Cred că suntem cam singura Capitală europeană care nu are o bancă publică de alimente.
Cheltuim foarte multe resurse cu zeci de cantine, depozite, e o problemă”, spune Cosmina Simiean.
Conform acesteia, pe lângă utilitatea de zi cu zi, reducerea risipei alimentare și ajutorul dat categoriilor vulnerabile, banca de alimente este extrem de importantă în situații de criză – pandemie, război, cutremur:„Utilitatea acestor bănci de alimente se dovedește cel mai mult în situații de criză și am trecut deja prin două crize, pandemia și criza refugiaților.
În pandemie a fost o nebunie, intuiam că va fi dificil și ne-am făcut stocuri de mâncare de la început, aveam borcane de tot felul, încă din primele zile ale pandemiei, pe holurile tuturor centrelor, și s-a dovedit o decizie înțeleaptă pentru că în două săptămâni nu mai găseai nimic, nu îți mai livra nimeni nimic, a fost blocajul cu China, cu transportatorii și a fost bine că am avut acele stocuri.
Mâncarea a fost pentru centrele noastre, dar noi în perioada pandemiei am hrănit circa 20.
000 de familii din București.
Le livram mâncare la domiciliu cu voluntari celor care nu puteau să iasă.
Apoi a venit criza Ucrainei, iar nu se găsea nimic.
Iar am depozitat pe unde am putut și atunci am zis, „gata, trebuie să terminăm banca de alimente”.
Gândiți-vă: dacă se mai întâmplă o tragedie în București la un moment dat, trebuie să avem un loc unde să ținem mâncarea, unde să facem mâncarea, de unde să plece mâncarea.
Nu știm ce o să rămână în picioare din infrastructura existentă.
Mă refer la cutremur sau orice altă situație de urgență, fiindcă ultimii 4 ani ne-au arătat că nu suntem niciodată feriți”.
Și Primăria Sectorului 6 construiește o bancă de alimente, cu cantină socială, pe Calea Giulești 236, pe un teren donat de Biserica Ortodoxă Română.
Cele două clădiri sunt aproape gata, iar banca de alimente va fi deschisă în toamna acestui an, a anunțat recent Primăria Sectorului 6.
„Banca de alimente are regim de înălțime P+1E și o suprafață construită de 1.
406 mp.
Are două camere frigorifice și una de refrigerare, rafturi cu alimente neperisabile, bucătărie mare, industrială, zone de preluare și distribuție.
Cantina are doar parter, întins pe o suprafață de 446 mp.
Într-un spațiu luminos, cu pereți de sticlă, dotat cu mese și scaune, oamenii vor lua masa.
În spate, cantina va avea o bucătărie mai mică, unde se va face platingul.
Banca de alimente și cantina socială au propria stație de compost și punct de colectare separată a deșeurilor, astfel încât să ajungem la „zero waste”.
De asemenea, vor dispune de o flotă de autoutilitare frigorifice care vor colecta alimentele de oriunde din țară”, a comunicat instituția.
FOTO Banca de alimente și cantina socială făcute de Sectorul 6 / Foto: Primăria Sector 6În prezent, se lucrează la mici amenajări exterioare și la partea de rețele (cabluri de electricitate, centrală, alarmă), urmează mobilarea și dotarea lor cu toate cele necesare, apoi obținerea autorizațiilor și angajarea de personal, potrivit sursei citate.
„Vor fi date în folosință în toamna acestui an.
(.
.
.
) De ele vor beneficia aproximativ 20.
000 de persoane: vârstnici cu pensii mici, familii monoparentale sau cu mulți copii, șomeri”, a mai comunicat Primăria Sectorului 6.
