Lituanienii votează duminică în cadrul alegerilor prezidenţiale, într-un moment în care războiul Rusiei împotriva Ucraina alimentează temeri tot mai mari cu privire la intenţiile Moscovei, în special în regiunea baltică, importantă din punct de vedere strategic.
Preşedintele Republicii Lituania, Gitanas Nauseda Actualul preşedinte, Gitanas Nausėda, este favorit să câştige un nou mandat de cinci ani.
Dar sunt opt candidaţi în total, ceea ce face dificil pentru el sau pentru oricare alt candidat să adune duminică cele 50% din voturile necesare pentru a câştiga alegerile.
În acest caz, va avea loc un al doilea tur de scrutin la data de 26 mai, informează Bloomberg.
Vezi mai multe articole din categoria politic Secţiile de votare s-au deschis la ora 7:00 şi se închid la ora 20.
00.
Principalele atribuţii ale preşedintelui în sistemul politic lituanian sunt supravegherea politicii externe şi de securitate, precum şi rolul de comandant suprem al forţelor armate.
Acest lucru adaugă importanţă poziţiei în această naţiune relativ mică, având în vedere că este situată strategic pe flancul estic al NATO, în timp ce tensiunile cresc între Rusia şi Occident din cauza invaziei armatei lui Putin în Ucraina.
Exclava rusă Kaliningrad, situată la Marea Baltică, se află între Lituania şi Polonia.
Toate cele trei state baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) şi-au declarat independenţa după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi s-au îndreptat spre vest, aderând atât la Uniunea Europeană, cât şi la NATO.
Nausėda este un conservator moderat care împlineşte 60 de ani la o săptămână după alegerile de duminică.
Unul dintre principalii săi contracandidaţi este Ingrida Šimonytė, 49 de ani, actualul prim-ministru şi fost ministru de Finanţe, pe care a învins-o în turul doi în 2019 cu 66% din voturi.
Un alt contracandidat este Ignas Vėgėlė, un avocat populist care a câştigat popularitate în timpul pandemiei COVID-19, opunându-se restricţiilor şi vaccinurilor.
Un referendum este, de asemenea, pe buletinul de vot duminică.
Acesta întreabă dacă ar trebui modificată constituţia pentru a permite dubla cetăţenie pentru sutele de mii de lituanieni care trăiesc în străinătate.
În prezent, cetăţenii lituanieni care adoptă o altă naţionalitate trebuie să renunţe la cetăţenia lituaniană, ceea ce nu este de bun augur pentru naţiunea baltică a cărei populaţie a scăzut de la 3,5 milioane de locuitori în 1990 la 2,8 milioane în prezent.