Toscana din Ardeal. Cum arată grădinile gândite de un italian care adună mii de turiști săptămânal în Transilvania

Spread the love

În satul hunedorean Banpotoc de pe Valea Mureşului, între Deva şi Simeria, un italian a amenajat, pe o suprafață de aproape patru hectare, o grădină botanică în stil renascentist italian, cu labirinturi din tufișuri, fântâni arteziene, răzoare de flori și felurite obiecte de decor vintage aduse din Italia.

„Toscana de acasă”, o numesc vizitatorii români.

Grădina se numește I Giardini di Zoe.

Proprietarul ei, Giovanni Salvatelli, în vârstă de 77 de ani, a numit-o după nepoata sa, Zoe, după cum însuși povestea, într-un interviu pentru TVR, în 2020.

„Într-o grădină găsești echilibru”, mai spune italianul.

Asta mai poate însemna și numele grădinii, adaugă el.

La ea ajungi cu mașina ieșind din autostrada A1 Sibiu-Deva înaintea orașului Simeria, Hunedoara, și încă o porțiune de 10 kilometri pe un drum județean.

Ori cu trenul până în gara aceleiași localități, un nod feroviar important în zonă.

Iar de-acolo cu un taxi.

5 ore durează, aproximativ, drumul de la București la Banpotoc cu mașina.

De la Cluj și Timișoara se fac 2 ore, de la Brașov – 3 ore și 15 minute, din Sibiu o oră și jumătate.

Deși a fost deschisă publicului din 2018, I Giardini di Zoe a devenit abia în ultimul an o atracție turistică serioasă pentru publicul tânăr.

Pentru cei care vin, fac poze și le postează pe Instagram sau TikTok.

„Cu câțiva ani în urmă, pe Facebook găseai majoritatea pozelor de la turiști, iar media de vârstă era undeva între 30 și 40 de ani”, spune pentru HotNews.

ro Ramona Morar, cea care administrează, alături de soțul ei, grădina din Banpotoc.

Femeia locuiește chiar într-o casă amenajată în interiorul grădinii.

Tot acolo se găsește și locuința seniorului Salvatelli, care vine în România de câteva ori pe an.

„În general, vine de la sfârșitul lui februarie și stă cât îl lasă sănătatea: două, trei săptămâni, o lună, după care iar pleacă în Italia, unde e obișnuit cu clima, cu mâncarea ș.

a.

”, povestește Ramona Morar.

Nici noi nu l-am găsit „acasă” în Banpotoc pe senior Salvatelli.

Am vizitat grădina pe 2 mai, în joia însorită din Săptămâna Mare.

Italianul în vârstă de 77 de ani a venit pentru prima dată în România în 2003 ca să deschidă o fabrică de pantofi în județul Hunedoara.

„Se găsea mână de lucru calificată atunci, pentru încălțăminte, în județul Hunedoara, pentru că mai existau aici, din vremea comunismului, alte câteva fabrici, dar și o școală profesională.

Existau și facilități pentru investitori atunci, fiind județ defavorizat”, povestește Ramona Morar.

„Am venit acum mulți ani să lucrez în România, unde m-am simțit ca un oaspete.

Am fost bine primit”, a povestit și antreprenorul italian, la TVR.

„Și am simțit că ar trebui să fac, la rândul meu, un gest frumos.

Să aduc un semn de mulțumire celor care m-au primit printre ei”, a adăugat el, vorbind despre ideea de a amenaja în satul românesc o grădină ca-n locurile sale natale.

De altfel, deviza sa în viață, adaugă Salvatelli, a fost dintotdeauna „Am ceea ce am dăruit”.

„Io ho quel che ho donato”, în italiană.

„E o frază ce datează din secolul al XV-lea și pe care scriitorul italian Gabriele D’Annunzio a parafrazat-o în multe din scrierile sale”, explică senior Salvatelli.

Zicala este scrisă și pe o cupolă situată în mijlocul grădinii – unul dintre locurile preferate de turiști acum pentru selfie-uri – pentru că „e mai bine să dăruiești decât să primești”, e de părere Salvatelli.

Unul dintre locurile preferate de turiști pentru selfie-uriN-a avut o inspirație anume, ci doar locurile sale natale, confirmă și Ramona Morar.

Giovanni Salvatelli vine din zona Ancona, regiunea Marche, „pe partea cealaltă de Toscana”, potrivit administratorei.

Aproape două decenii au trecut de la prima plantă pusă în pământ și ceea ce vedem astăzi, mai spune Morar.

„Acum 15 ani, erau doar pruni sălbatici”, își amintește și Giovanni Salvatelli, potrivit TVR.

„La prima vizită aici, am simțit că locul acesta are ceva pozitiv.

Cum spuneau și romanii în antichitate, orice loc are un spirit pozitiv al său.

Așa e și cu acest loc, are un spirit pozitiv.

Chiar dacă nu-l vedem.

Și sper că el se numește Zoe”.

Antreprenorul italian a folosit grădinăritul ca o formă de meditație, ca să scape de stresul cotidian: „Când lucram și eram nervos sau preocupat, veneam aici (n.

r.

în grădina de la Banpotoc) și în jumătate de oră mă relaxam.

Sunt anumite locuri care, dincolo de înțelegerea noastră, au o încărcătură pozitivă”.

„Sunt convins că plantele ne percep chiar și emoțiile”, a mai spus Salvatelli, potrivit sursei citate.

„E o mare bucurie să le vezi cum se dezvoltă.

Atunci când iei bulbul, planta tânără, și o vezi apoi cum crește.

Așa cum o mamă își vede copiii crescând.

Ele sunt vii.

Nu ne dăm seama, dar plantele ne recunosc când ne aflăm în preajma lor, la fel cum ar face un cățel sau o pisică.

Dacă te porți frumos cu ele, dacă le hrănești, dacă le îngrijești, eu sunt convins că plantele ne percep chiar și emoțiile”.

Iar dacă plantele au vârstă, atunci unele sunt adolescente de 20 de ani.

Acei ienuperi care dau aerul de Toscana, după cum ne povestește administratora locului, au fost plantați „în prima toamnă petrecută aici, în 2003”.

„Marile plantări s-au făcut la doi, trei ani după, într-adevăr.

Tot ce vedem aici, acum, s-a construit în circa 20 de ani.

Și obiectele de decor pe care le vedeți, vaze, coloane, fatani din piatră vulcanică, și alte obiecte din fontă, au fost cumpărate de domnul Giovanni din Italia, din diverse anticariate, și apoi recondiționate”, explică Ramona Morar.

„Nu este o afacere și-atât, ca să ne îmbogățim, cum am mai văzut prin ziare, că gata, am dat lovitura! Nu.

Vizitatorii trebuie să știe asta”, adaugă femeia.

„Toate încasările care vin din bilete se reinvestesc în întreținerea ei, dar și în extinderea grădinii.

Se vor mai amenaja încă alte patru hectare, dar mai durează… Domnul Giovanni nu ține nimic pentru el.

Doar cine nu are o bucată de grădină nu știe… E o muncă titanică în spate.

Dacă le-am lăsa un singur sezon neîngrijite, nu s-ar mai vedea mare lucru.

Iar domnul Giovanni a fost foarte motivat de oameni și de interesul lor pentru grădină”, mai spune Morar.

Cei mai mulți turiști, veniți din toate colțurile țării, își fac apariția în weekend – vineri, sâmbătă și duminică.

„În cursul săptămânii e mai gol”, ni se confirmă și de la casa de bilete.

Aproximativ 500 de persoane au vizitat I Giardini di Zoe de 1 mai, dar sunt zile când numărul depășește 1000 de vizitatori pe zi.

Maximul a fost de 1500 de turiști.

Un bilet costă 20 de lei și poți sta cât timp vrei.

Programul de vizită începe la 09:00 și se termină la ora 20:00, cu ultima intrare la ora 19:00.

În interior, există și o terasă unde poți bea cafea, sucuri sau bere și poți mânca înghețată.

Din păcate, nu înghețată italiană autentică.

Ce au făcut nou anul acesta? „Am plantat 35.

000 de bulbi de lalele.

Vrem să-i bucurăm pe vizitatori cu mai multă culoare”, explică Ramona Morar.

„Ne dorim să fim un reper pentru România și să arătăm că se poate construi ceva frumos, care să atragă turiști, cu eforturi omenești și financiare, dar semnificativ mai mici decât ale primăriilor.

Mereu am crezut în zicala «fă rai din ce ai!».

Acesta e raiul nostru și vă invităm și pe voi să-l descoperiți, mai ales că urmează să înflorească acum și trandafirii”, a mai transmis administratora.

Grădina are și câteva reguli stricte de vizitare.

De exemplu, plimbarea în grădină se face doar pe aleile pietonale, iar copiii trebuie supravegheați de adulți pe toată perioada vizitei.

Nu este permisă intrarea cu animale, însă există „două boxe la umbră”, potrivit Ramonei Morar, unde câinii își pot aștepta stăpânii.

La intrarea în grădină există și o parcare gratuită pentru cei care vin cu mașina personală.

De asemenea, este interzis accesul în grădină cu biciclete, role, trotinete, frisby și skateboard.

Pentru că nimic nu este perfect, unii vizitatori au fost nemulțumiți de faptul că nu li s-a permis accesul pe alei cu cărucioarele pentru copii, potrivit recenziilor de pe Google, dar și pentru faptul că nu există locuri special amenajate pentru cei mici.

„Nu este un loc prietenos pentru copiii energici”, atrage atenția un turist.

„Nu prea avem opțiuni pentru cărucioare, dar ne gândim să amenajăm locuri de joacă”, transmite administratora I Giardini de Zoe.

De asemenea, alți turiști au atras atenția că nu sunt suficiente bănci în grădină sau „locuri special amenajate pentru odihnă”.

Lasă un răspuns