Unul din doi pasageri din România călătorește într-un avion Wizz Air.
József Váradi, co-fondator și CEO al companiei Wizz, crede că invitația Comisiei Europene ca oamenii să folosească mai mult trenul și mai puțin avionul, pe distanțe de câteva sute de kilometri, este legitimă, dar acolo unde se poate.
Într-un interviu pentru publicul HotNews.
ro, șeful Wizz vorbește despre problemele care-i afectează în mod direct pe pasageri, de la prețul biletelor la întârzieri.
Oamenii s-au întors în avioane.
La nivel global, traficul din întregul an 2023 s-a situat la 94,1% din nivelurile de dinainte de pandemie (2019), a transmis IATA, asociația internațională a transportatorilor aerieni.
Iar traficul total din decembrie 2023 a crescut cu 25,3% față de decembrie 2022 și a atins 97,5% din nivelul din decembrie 2019.
Pasagerii s-au întors în avioane, dar personalul aeroporturilor și al companiilor aviatice s-a întors? De unde vin întârzierile? De ce se scumpesc biletele? Despre toate aceste subiecte am vorbit cu József Váradi, CEO al companiei Wizz Air, care a anunțat că, în 2023, peste 13 milioane de oameni au călătorit din România și spre România cu Wizz Air.
În acest moment, compania din Ungaria susține că deține mai mult de 50% din cota de piață din România.
Aș vrea să încep interviul cu o întrebare foarte practică pentru publicul din România: în 2024 ați anunțat deja trei noi rute din București (Leipzig, Salzburg, Budapesta).
Puteți să ne spuneți dacă mai sunt și alte vești pentru perioada următoare, poate legate de Brașov, cel mai nou aeroport din România?József Váradi: Vom continua să deschidem noi rute în România, asta e sigur.
Puteți vedea din ceea ce am făcut până acum pentru că România și Bucureștiul, în particular, sunt strategice pentru noi.
În România avem peste 50% din cota de piață și căutăm noi oportunități.
Dar nu vreau să speculez acum.
Prețul biletelor de avion a crescut în ianuarie 2024 cu până la 21% față de luna decembrie, potrivit Institutului Național de Statistică.
Scumpirea biletelor de avion a fost una dintre cele mai mari creșteri de prețuri la bunuri și servicii din România.
De ce s-a întâmplat acest lucru?În primul rând, Wizz Air nu a crescut prețurile cu 20% și nu pot să vorbesc în numele tuturor companiilor aeriene… Da, dar sunteți unul dintre marii jucători din România.
Da, dar creșterea noastră a fost mult mai mică de 20%.
În ceea ce privește scumpirea biletelor, combustibilul a devenit mult mai scump din cauza problemelor geopolitice.
Războiul din zonă a împins prețurile la petrol în sus.
O altă cauză este energia care a devenit mult mai scumpă.
Apoi inflația cauzată de presiunea de pe piața muncii, costurile infrastructurii, toate costurile de intrare din domeniul aviației.
Toate aceste probleme au creat inflație, iar această inflație pune presiune pe prețurile practicate de industria aeronautică.
Noi încercăm să atenuăm creșterea prețurilor, zburăm cu avioane mai mari pentru a reduce costurile pe unitate.
Poate industria a crescut prețurile cu 20%, dar noi nu cred că am avut o creștere mai mare de 10%.
Legat de întrebarea de mai înainte: mulți oameni din industrie spun că era biletelor foarte ieftine s-a dus.
De exemplu, acele vremuri când puteai zbura către un oraș din Italia cu 10 euro.
Sunteți de acord cu această teorie?Nu, nu sunt de acord.
În primul rând trebuie să înțelegem că acei 10 dolari de acum cinci ani sau zece ani valorează acum, poate, pentru oameni, 20 de euro.
Din cauza inflației și pentru că au crescut și salariile sub presiunea inflației.
Nu putem ignora inflația când comparăm prețurile, fie că sunt de 10 euro sau de 20 de euro.
Am pica într-o capcană.
În ceea ce privește Wizz Air și tarifele noastre raportate la inflație, de fapt acestea au scăzut.
Repet, dacă le ajustăm la inflație.
Modelul nostru de business este să livrăm servicii cu costuri cât mai mici posibile și astfel să fim capabili să avem tarife reduse și să aducem din ce în ce mai mulți oameni să zboare cu noi.
Acest lucru nu se va schimba.
Deci nu sunt de acord că era prețurilor mici s-a terminat.
Oamenii se întreabă de ce zborurile scurte, cum ar fi București – Budapesta, sunt mai scumpe decât cele lungi?Este o foarte bună întrebare și există o explicație: tarifele de aeroport în cazul unor capitale europene sunt mult mai mari decât cele de pe aeroporturile regionale.
Dacă vorbim de cazul particular al cursei Budapesta- București, costurile de pe cele două aeroporturi sunt disproporționat de mari față de costurile de pe aeroporturi medii.
Aceste costuri împing prețurile la bilete în sus.
Ce părere aveți de planul Comisiei Europene de a înlocui zborurile pe distanțe scurte cu transportul pe calea ferată.
Care este cel mai scurt zbor al Wizz Air?Noi nu zburăm nici măcar către o singură destinație unde poți ajunge cu trenul în mai puțin de patru ore.
Mai cred că oficialii Uniunii Europene ar trebui să înțeleagă care este situația trenurilor în Europa Centrală și de Est.
Poate că în vestul Europei trenul este o alternativă pentru zborurile scurte, dar în Europa Centrală și de Est nu este o opțiune.
Încă nu este.
Singur, încă.
Poate pentru generațiile viitoare va fi.
Jozsef Varadi.
FOTO: Kommersant Photo Agency / ddp USA / ProfimediaWizz Air face parte dintre companiile aeriene investigate de Comisia Europeană și de autoritățile naționale ale consumatorilor în legătură cu promisiunile false făcute clienților că emisiile de carbon sunt compensate cu alte proiecte de mediu.
Ce spuneți despre aceste acuzații?În primul rând este o investigație, haideți să vedem ce se întâmplă.
Dar un fapt real este că suntem cea mai sustenabilă (din punct de vedere ecologic) companie aeriană din lume (n.
r.
– companie low cost).
Acest lucru este recunoscut de terți, nu de noi înșine.
De asemenea, facem parte din Alianța Comisiei Europene pentru zero emisii în aviație.
Noi zburăm cu flota cea mai avansată din punct de vedere tehnologic, cu emisii din cele mai reduse.
Acestea sunt lucruri măsurabile.
Nu știu cine este motivat și ce anume îl motivează cu această investigație, dar suntem foarte încrezători și foarte mândri că suntem cea mai verde companie aeriană din lume.
Mulți dintre noi au remarcat în ultimii ani, în special după pandemie, că s-a schimbat ceva fundamental pe aeroporturile europene: întârzierile de zboruri sunt foarte obișnuite.
De fapt, întârzierea este regula, nu excepția.
Puteți să-mi spuneți un top al motivelor pentru care se întâmplă acest lucru?Aș putea spune că primul motiv îl reprezintă controlul traficului aerian.
Acesta este o mare problemă în Europa.
Sistemul se confruntă cu o mare lipsă de personal și, în plus, să nu uităm că este operat la nivel național (n.
r.
– șeful Wizz Air se referă la faptul că în UE există 28 de sisteme naționale de control al traficului aerian.
Există în lucru un plan al CE care se cheamă „cerul unic european” și care presupune gestionarea unică a traficului aerian european).
Cred că sistemului îi lipsește oportunitatea de sinergie, așa cum este în SUA sau în China, unde există sisteme integrate.
În SUA e un singur sistem, în timp ce în Europa sunt mai multe.
Dacă ne uităm la ultimele veri, constatăm că controlul traficului aerian a fost cea mai mare problemă.
Europa este complicată, costisitoare, ineficientă și-i lipsesc resursele de personal.
Al doilea motiv al întârzierilor este congestia aeroporturilor.
Dacă te uiți pe aeroporturile europene nu vezi o mare dezvoltare.
Nu au fost construite noi aeroporturi, deci aeroporturile care deja erau aglomerate au devenit și mai aglomerate.
Dacă la aglomerație se mai adaugă și problemele cu sloturile (n.
r.
– intervalele de timp în care companiile pot opera un zbor) atunci se produc întârzieri.
Al treilea motiv îl reprezintă problemele legate de personal.
Companiile duc lipsă de angajați bine pregătiți.
Resursa umană este limitată.
Deci spuneți că este mai degrabă problema aeroporturilor decât a companiilor aeriene?Nu aș spune că liniile aeriene nu ar putea deveni mai bune.
Dar noi luăm măsuri pentru a ameliora lipsurile din tot sistemul, cum ar fi dotarea cu avioane de rezervă, cu mai multe echipaje de rezervă etc.
Dar problemele nu sunt din vina companiilor aeriene, ci vin din lanțurilor de aprovizionare, din situația aeroporturilor, și a serviciilor de manipulare la sol.
Acum câțiva ani am citit într-o broșură dintr-un avion Wizz Air un articol în care un reprezentant al companiei spunea că motoarele electrice nu sunt pentru avioane.
În urmă cu doi ani am întrebat pe cineva de la Comisia Europeană despre acest subiect și mi-a spus că nu e adevărat, că, la un moment dat, în viitor, avioanele ar putea avea motoare electrice.
Ce părere aveți?Nu știu cu cine ați vorbit, dar principala problemă a motorului electric este distanța limitată.
Uitați-vă la mașini: ca să parcurgă aceeași distanță ca mașinile cu combustie acest lucru implică niște costuri: practic trebuie să pui mai multe baterii în vehicul, care vor crește greutatea vehiculului.
Ca să produci o mașină electrică sau un avion electric vei avea un impact asupra mediului.
Fabricarea de baterii nu este o activitate „verde” este foarte poluantă.
Aceasta este problema numărul 1.
Problema numărul 2 este că poți parcurge o distanță limitată, poți să zbori, o oră sau două.
Motoarele electrice sunt pentru avioane mici care zboară 30-45 minute, pentru distanțe scurte.
Dar asta nu face parte din businessul nostru.
Noi parcurgem distanțe în medie de 6 ore, cu avioane mari.
Dacă vrei să rezolvi această problemă trebuie să mergi pe hidrogen.
Pentru că hidrogenul este scalabil, poți să crești distanța parcursă până la distanțe pe care motoarele electrice nu le vor atinge niciodată.
