În ultimii ani, economia a reușit să treacă peste barierele apărute datorită capacității remarcabile a firmelor private de a se adapta constant la volatiltiățile din piață.
Cu toate acestea, ritmul economiei a trecut de la un palpitant Paso Doble post-pandemic la unul de Blues destul de monoton, atât pe plan intern, cât și în străinătate, arată raportul BRD „Perspective economice”, ediția de primăvară.
Acest lucru s-a întâmplat pe măsură ce motoarele cererii au accelerat în fața inflației crescute, a finanțării mai costisitoare și a regresului semnificativ al comerțul mondial pe fondul adâncirii fragmentării geo-economice.
În cele din urmă, a reușit să obțină un avans slab de 0,4%, după un 3,4% în 2022.
Dinamica mai redusă a fost legată în primul rând de slăbiciunea manifestată de economia germană, al cărei model de afaceri se bazează pe energie ieftină din Rusia.
Consumatorii americani au dat dovadă de o mai mare nonșalanță decât omologii lor europeni în a se ospăta din „borcanul cu miere”, reprezentat de economiile în exces din perioada pandemiei.
De asemenea, diferența de integrare relativă a inovației digitale/AI în producerea de bunuri și servicii a făcut ca SUA și-a extins avantajul productivității față de Europa.
Ungaria și Republica Cehă au simțit gustul amar al unei ușoare contracții, în timp ce economia poloneză a fost aproape de stagnare.
PIB-ul României a crescut cu 2,1% în 2023, în reducere de turație de la 4,1% în 2022.
În termeni absoluți, PIB- ul s-a ridicat la ~324,6 miliarde EUR (17.
030 EUR pe cap de locuitor).
Acest lucru s-a tradus în progrese în ceea ce privește convergența reală, PIB-ul pe cap de locuitor (la PPS) atingând 78% din media UE27 (față de 76% în 2022).
Dar discutăm despre o economie cu mai multe viteze, arată raportul BRD, publicat vineri.
În termeni absoluți, PIB- ul a crescut la circa 324,6 miliarde EUR (17.
030 EUR pe cap de locuitor), dar cu dezechilibre/inegalități în creștere.
București-Ilfov are un PIB pe cap de locuitor (la PPS) de 177% din media UE27, în timp ce regiunea Nord-Est a rămas blocată la sub 50%.
Activitatea de investiții, susținută din fonduri UE, a fost direcționată în principal către proiecte de infrastructură de amploare, în special în transportul rutier și rețelele locale de utilități, precum și în extinderea capacității de producție a energiei regenerabile.
A existat o schimbare și în percepția și comportamentul consumatorilor, adică alegerea prețurilor sau cantităților mai mici, urmărirea promoțiilor/reducerilor, întârzierea achizițiilor sau cumpărarea în vrac.
Vânzările cu amănuntul par să înregistreze o revenire (+6,5% a/a în 2M’24) încurajate de creșterea constantă a salariului net real și de îmbunătățirea condițiilor de creditare, mai arată Raportul BRD.
Perspectivele sunt bune, dar trebuie ținut cont de fragilitățile actuale ale peisajului economic: riscul geopolitic sporit, forțele stagflaționiste din economia globală, adâncirea divergenței macroeconomice transatlantice.
Prioritatea imediată pentru România ar trebui să fie restabilirea echilibrelor macroeconomice care să o poziționeze mai bine în noua etapă de creștere.
De asemenea, ar fi utilă o coordonare mai puternică a mixului de politici.
La sfârșitul anului 2023, inflația s-a apropiat de nivelul de dinainte de pandemie în majoritatea economiilor pentru prima dată.
În România, inflația se situează în prezent peste cea din țările vecine din cauza impactului modificărilor fiscale adoptate la începutul anului, supraperformanța economiei românești ducând la presiuni inflaționiste mai puternice din partea cererii, dar și a particularităților privind structura coșului de consum intern.
Situația fiscală a României este deosebit de complicată din cauza unei constelații de factori, inclusiv structurali.
România a intrat în pandemie cu cel mai mare deficit structural din regiune (peste 5% din PIB) – reflectând un nivel cronic scăzut al veniturilor fiscale (27% din PIB) și o inflexibilitate sporită a cheltuielilor (cheltuielile cu personalul plus asistența socială reprezentând peste 80% din veniturile fiscale).
Lucrurile s-au înrăutățit, la fel și în restul UE, de cascada de crize și tensiuni (pandemie, război, climă etc.
), care s-au adăugat problemelor structurale (îmbătrânirea populației, rată ridicată de inactivitate, disparități puternice între regiuni etc.
) Deficitul fiscal (metodologie națională, bazată pe cash) s-a menținut practic la același nivel ca în 2022 (89,9 miliarde lei sau 5,68% din PIB), deși ținta inițială de deficit a fost de 4,4% din PIB.
Guvernul a recurs la o abordare pe mai multe niveluri pentru a evita o „abatere periculoasă” în lumina angajamentelor legate de procedura de deficit excesiv (PDE).
Mai exact, limitarea cheltuielilor publice în ultimele 2 luni ale anului (deși cu acumulare de arierate) și utilizarea extinsă a fondului de rezervă pentru cheltuieli neprevăzute (~1,5% din PIB).
Datoria publică (ESA 2010) a continuat să crească anul trecut, ajungând la 48,8% din PIB la sfârșitul lui 2023 (în creștere de la 47,5% la sfârșitul lui 2022).
O privire asupra dinamicii datoriei publice relevă o pondere în creștere a datoriei externe în total, legată de capacitatea limitată de absorbție a pieței interne, unde băncile dețin cea mai mare parte.
Datoria publică se bucură de un profil de maturitate prudent, susținut de un mix stabil de instrumente de finanțare (în principal în lei și euro).
Nevoile de finanțare pentru 2024 sunt estimate la 181 miliarde lei sau 10,5% din PIB (față de 205 miliarde lei sau 12,9% din PIB în 2023.
La 26 aprilie, ~48% din nevoile de finanțare au fost acoperite.
Strategia fiscală 2024-2026 redesenează calendarul pentru realizarea corecției bugetare, ținând cont de multitudinea de nevoi și provocări (tranziția energetică, cheltuielile militare, îmbătrânirea populației și modernizarea infrastructurii).
Revenirea la un deficit de 3% din PIB ar putea avea loc în anul 2027, cel mai devreme.
Guvernul a schițat o cale ambițioasă a investițiilor publice, estimată să atingă 7,0% din PIB în 2024 și, ulterior, să rămână peste 6% din PIB în 2025/2026.
Fondurile disponibile României în cadrul Planului de redresare și rezistență sunt estimate la 28,5 miliarde EUR (10% din PIB-ul 2022).
Până acum, România a primit ~9 miliarde EUR.
Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 2,7 miliarde EUR (depusă la 15 decembrie 2023) este în prezent în curs de evaluare, cu 74 de etape și ținte (unele destul de ambițioase) care trebuie îndeplinite.
Consiliul Fiscal subliniază riscul unei derapaje repetate (vede un deficit aproape de 6%, sau puțin peste), ca urmare a includerii ex-ante în proiecția bugetară a unor venituri ipotetice în valoare de 19 miliarde lei (1,1% din PIB) , din îmbunătățirea eficienței colectării sau digitalizarea administrației fiscale.
