La eveniment au fost prezenți, de asemenea, candidați ai Partidului Social Democrat pentru primăriile comunelor din județul Cluj, primari în funcție, candidați pentru Consiliul Local Cluj în frunte cu d-na Aurelia Cristea (care candidează pentru primăria Cluj-Napoca) și candidați pentru Consiliul Județean Cluj în frunte cu dl.
Alexandru Cordoș (care candidează pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj).
Cu toții și-au luat angajamentul că vor contribui la transformarea gospodăriilor de la sat din nuclee de dezvoltare a familiilor, în nuclee de dezvoltare a comunităților, prin măsuri și proiecte de la nivel local, județean, național și european.
Felix Arion, cadru didactic la USAMV Cluj, a prezentat Agro Transilvania Cluster ca un model de succes; înființat în 2012, la inițiativa lui Ioan Oleleu – pe atunci vicepreședinte PSD al Consiliului Județean Cluj, clusterul este în prezent unul dintre cele trei clustere certificate gold din toată Europa.
Principala misiune este de a aduce produsele locale cât mai aproape de consumatorii din Cluj.
Noi îi putem ajuta pe cei interesați să scrie proiecte în vederea obținerii finanțărilor din fonduri europene sau guvernamentale și să creeze strategii de dezvoltare pentru comunitățile rurale, pentru o evoluție eficientă și sustenabilă, a menționat dl.
Arion.
Managerul AROVIT Legume-fructe, Dorin George BOB, a propus câteva idei de creștere a bunăstării locuitorilor din mediul rural, idei pe care intenționează să le implementeze în două comunități rurale – în Valea Vinului și Necopoi din jud.
Satu-Nare, acolo unde sunt plantații importante ale AROVIT, și să le transforme în exemple de bune practici.
Printre aceste inițiative se numără dezvoltarea unei comunități energetice, reîmpădurirea, piscicultura, investiții pentru cei care migrează de la oraș la țară, agroturism și tinny village – o mică localitate, cu un fel de a doua locuință a omului de la oraș, de unde poate lucra remote dar se poate bucura și de avantajele vieții la țară.
Ștefan Gadola a subliniat importanța aprovizionării lanțului HORECA de la producători locali, care asigură în proximitate produse de calitate.
Avraham Marian Cioceanu a atras atenția asupra faptului că avem o legislație stufoasă care descurajează micii producători, inclusiv procesatorii din sistemul BIO.
Ar trebui să se impună mâncare bio pentru scoli și spitale, pentru a crește nivelul sănătății publice și pentru a încuraja producătorii locali.
Satul românesc va fi căutat de mulți europeni, satul romanesc are viitor, depinde de noi să îl valorificăm, a concluzionat Cioceanu.
Vicepreședintele ANSVSA, Ioan Oleleu, și-a început alocuțiunea prin amintirea unor proiecte inițiate pe durata mandatului de vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj, dar oprite ulterior de conducerea PNL: înființarea unei unități de sacrificare animale, de capacitate mare, la standarde europene, în localitatea Iclod, înființarea unui centru de preluare și prelucrare a legumelor și fructelor la Câmpia Turzii, înființarea unui centru de colectare a fructelor de pădure în Huedin, pentru zona de munte.
Exemplele de bune practici ale unor administrații locale de susținere a producătorilor locali, cum ar fi piețele volante din comunele Chinteni, Apahida, Frata, Jucu etc.
ori punctul de sacrificare amenajat de către primăria Frata trebuie dezvoltate și încurajate.
Lipsa de modele, lipsa de informații și teama de necunoscut sunt principalele probleme ale producătorilor locali.
Ca și vicepreședinte al ANSVSA, am inițiat un proces de adaptare a legislației în domeniu la realitățile din teren, o flexibilizare și o relaxare a legislației, pentru încurajarea producătorilor locali; de la directivele Uniunii Europene se pot face și derogări, prin legislație națională coerentă, menționează Oleleu.
Pentru dezvoltarea comunităților locale, trebuie susținute și înființate unități de procesare a materiilor prime din mediul rural, de diferite capacități, pentru o valorificare superioară a acestora.
Trebuie dezvoltate în continuare unități de sacrificare de dimensiuni mici, de procesare a produselor de origine animală și non-animală, unități de produse tradiționale, puncte gastronomice locale etc.
Independența agroalimentară a României trebuie să fie o prioritate pentru clasa politică! Avem soluții și știință, este nevoie doar de dorință și de muncă în echipă în perioada următoare, concluzionează Oleleu.
Alexandru Cordoș a menționat că în 2008, în calitate de senator, a susținut înființarea unor centre de colectare pentru legume și fructe și a subliniat că, în calitate de viitor președinte al Consiliului Județean Cluj, va implementa inițiativele de încurajare a producătorilor locali: Punctele de sacrificare în fermă sunt realizabile, necesare și așteptate, la fel și un centru de colectare a legumelor, ca să nu mai vorbim de înființarea unui parc industrial la Huedin, pentru colectarea și procesarea fructelor de pădure.
Aurelia Cristea promite că va face o misiune de credință din dezvoltarea satului românesc: știm cine suntem și de unde am plecat.
Acolo ne sunt rădăcinile și așa știm cine suntem.
Vom amenaja spații special destinate micilor producători din județ, spații oferite gratuit de Primăria Cluj-Napoca, prin care vom asigura produse sănătoase pentru locuitorii din oraș.
Remus Lăpușan, candidat pentru funcția de consilier județean, atrage atenția că produsele locale au rămas fără piață de desfacere: 80% din piață este blocată de supermarketuri; nu avem unde să ne vindem produsele locale!.
Pentru reglementarea situației, Lăpușan propune să se acționeze pe patru paliere – local, județean, național și european: singura șansă a producătorului local sunt piețele volante.
Trebuie reînființate târgurile săptămânale de la sate, dar și târgurile tematice – cum este târgul recoltei toamna.
La nivel de județ, trebuie să investim în clustere, în puncte de sacrificare, centre de colectare, dar mai mult – Consiliul Județean ar trebui să aloce bani pentru promovarea producătorilor locali.
Iar de la nivel național și european – ar trebui să avem fonduri suficiente și o legislație prietenoasă.
Ovidiu Ganz subliniază importanța folosirii exemplelor de bune practici din celelalte state europene: nu trebuie să inventăm roata, avem exemplul Germaniei pentru structuri asociative, avem exemplul Italiei și al Austriei.
Vasile Dîncu recunoaște că avem blocaje în privința agriculturii în general, iar principala piedică în deblocarea situației este faptul că nu am avut un proiect politic comun, la nivel național: din cauza noastră nu se iau fonduri europene, pentru că filtrăm proiectele politic – avem nevoie de o viziune politică pentru ce vrem să facem, de asta am gândit un proiect serios, comun cu PNL, subliniind că la Bruxelles trebuie să se audă o singură voce: a românilor, indiferent din ce partid sunt.
Nu avem o strategie pentru agricultura românească și pentru comunitățile rurale: strategia au făcut-o cei din zona de câmpie, care au gândit doar în termeni de structuri asociative de tip CAP; satul are suflet, are identitatea lui, nu e doar unitate de producție.
Suntem ultima civilizație rurală din Europa, ceea ce este un câștig, pentru că o putem valorifica.
Revitalizarea comunității rurale se poate face prin turism, prin producție, trebuie să refacem structura organică a comunității.
Vasile Dîncu se angajează ca, în calitate de viitor europarlamentar, să militeze pentru renegocierea cotelor pentru România, pentru obținerea unor derogări de la legislația europeană, care este flexibilă, respectiv pentru condiții egale în ceea ce îi privește pe agricultori, comparativ cu cei din alte state membre (de exemplu producătorii români au subvenții mai mici de la APIA față de producătorii din Uniunea Europeană).
Articol publicat la comanda PSD Cluj, cod mandatar financiar 21240002CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
