De la URSS la NATO: Albania își evidențiază trecutul militar și spaimele imaginare

Spread the love

Tancuri sovietice, avioane rusești, lansatoare de torpile chinezești.

Un nou muzeu oferă o perspectivă fără precedent asupra arhivelor militare ale dictaturii din Albania, una dintre cele mai închise din lume, potrivit AFP.

Armata acestei țări, care speră acum să adere la Uniunea Europeană, a decis să deschidă un muzeu la Berzhite, la periferia capitalei Tirana, pentru a-și dezvălui toate misterele, la 30 de ani de la căderea autocratului Enver Hoxha.

În interiorul clădirii, plimbarea între armele sovietice și rachetele chinezești spune povestea modului în care mica țară balcanică, supranumită cândva „Coreea de Nord a Europei”, a rupt relațiile cu Moscova pentru a se alia cu Beijingul, înainte de a adera în cele din urmă la NATO în 2009.

„Totul aici stă mărturie despre diplomația turbulentă a răposatului dictator Enver Hoxha, care era în dezacord cu întreaga lume – cu Occidentul, desigur, dar și cu fosta Iugoslavie, URSS și China”, explică Edmond Collaku, istoric și șef al colecțiilor muzeului.

„Este un spațiu public care spune povestea politică a țării prin intermediul istoriei armatei albaneze”, a declarat pentru AFP directorul muzeului, Arben Skenderi, un artist cunoscut în Albania.

Tancuri T-54, avioane Mig-15, atât cele sovietice, cât și chinezești din anii 1960, rachete, lansatoare de torpile.

.

.

Mai mult de 80% din armele expuse în muzeu aparțin perioadei dictaturii comuniste (1945-1990).

În acești ani, care au făcut din Albania una dintre cele mai închise țări din lume, regimul a consacrat cel puțin 20% din bugetul său apărării, achiziționând arme și fortificând țara prin construirea a 170.

000 de buncăre.

În 1955, Albania a aderat pentru prima dată la Pactul de la Varșovia, o alianță militară concepută de URSS în cadrul Războiului Rece ca o contrapondere la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Dar luna de miere cu Moscova a fost curând înlocuită de o alianță cu China, până la un divorț violent în anii 1970.

Între timp, Beijingul a avut timp să livreze cantități impresionante de arme.

„Albania comunistă era una dintre cele mai militarizate țări din regiune în raport cu suprafața și populația sa.

.

.

sub sloganul „întregul popor trebuie să fie un popor de soldați”, în anii 1980, Albania avea 61.

000 de soldați activi, 260.

000 de soldați în rezervă și peste 400.

000 de voluntari – pentru o populație de 3,5 milioane de locuitori”, explică Collaku.

„Armata comunistă dispunea de 1.

050 de tancuri, 240 de avioane și elicoptere rusești și chinezești, patru submarine, peste 200.

000 de arme automate, aproximativ 400.

000 de puști și tot atâtea pistoale, cel puțin 25.

000 de mitraliere, mortiere de diferite calibre și 1,6 miliarde de cartușe pentru arme de calibru mic”, a declarat pentru AFP Fejzo Nebiaj, un fost oficial militar.

Pentru a-și arăta forța, Albania și-a dezvoltat la acea vreme și propria industrie militară: puști, mine și muniții „Made in Albania” își au locul în muzeu, sub luminile glaciale ale pavilionului Războiului Rece, încălzite de amintirile câtorva vizitatori.

„Aceste arme au făcut parte din educația noastră.

La școală, știam cu toții cum să demontăm și să montăm un Kalașnikov cu ochii închiși”, zâmbește profesoara Arjana Dede, în vârstă de 72 de ani, în timp ce îi privește pe copii cum se urcă pe tancuri și tunuri, eroi ai unui film imaginar.

Documente de arhivă arată că, la sfârșitul anilor 1980, o Albanie paranoică, pe atunci în dezacord cu toți vechii săi aliați, dispunea de 200.

000 de tone de muniții pentru a se pregăti pentru un conflict, de asemenea imaginar.

Odată cu căderea dictaturii în 1991, Tirana a făcut din aderarea la NATO, al cărui steag este atârnat în muzeu, o prioritate absolută.

„În aprilie 2009, Albania a devenit membră a Alianței Atlantice și este hotărâtă să își îndeplinească toate obligațiile față de această organizație, fie ele politice, instituționale sau militare”, a declarat pentru AFP Gjergj Methoxha, directorul general al politicii de apărare din cadrul Ministerului albanez al Apărării.

La începutul lunii martie, Tirana a inaugurat o bază aeriană tactică a NATO care, potrivit premierului Edi Rama, „constituie un element suplimentar de securitate pentru Balcanii de Vest”.

Trei drone Bayraktar TB2, nava amiral a industriei militare turcești, și două elicoptere americane Black Hawk se află de asemenea pe inventarul forțelor armate albaneze, care sunt în curs de a se dota cu rachete antitanc Javelin.

„În cele mai rele și în cele mai bune vremuri, Albania a fost și va fi întotdeauna o țară pașnică.

Dar armele sunt folosite și pentru pace”, spune Aferdita Andoni, în vârstă de 76 de ani, care a venit să viziteze muzeul pentru a-și reaminti de trecut.

(reportaj AFP)foto: Eniko Balogh | Dreamstime.

com

Lasă un răspuns