Vom analiza în acest articol câteva aspecte de interes general cu privire la reglementarea legală a cazierului judiciar, stabilită prin Legea nr.
290/2004, cu modificările și completările ulterioare[1].
Astfel, prin această sinteză, persoanele fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau administrativ conform Codului penal, precum și cele față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale vor avea cunoștință despre datele care se pot afla în propriul cazierul judiciar sau în certificatul de cazier judiciar ce le este necesar în anumite situații.
De asemenea, cunoașterea datelor ce sunt consemnate în acest act juridic este utilă și persoanelor cu privire la care se desfășoară o anchetă penală și sunt interesate să afle ce se va înscrie și ce nu se va înscrie în cazier atât pe parcursul fiecărei etape procesual penale cât și la finalizarea procesului penal.
În viața cotidiană, apar deseori situații în care unei persoane fizice îi este necesar un certificat de cazier judiciar (spre ex.
, pentru a se înscrie la proba practică a școlii de șoferi, pentru a se angaja, pentru a susține un examen pentru accesul în diverse profesii, pentru a cunoaște situația penală proprie etc.
).
Legea nr.
290/2004 cuprinde dispoziții precum organizarea cazierului judiciar, înscrierea datelor în acesta și procedura de scoatere din evidență, conținutul certificatului de cazier judiciar, comunicarea datelor dar și rectificarea înscrierilor sau a notărilor din cazierul judiciar.
În concret, prin cazierul judiciar se ține evidența persoanelor fizice și a persoanelor juridice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau administrativ conform Codului penal, precum și a celor față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale.
Potrivit semnficației conferite pentru noțiunile utilizate în conținutul său, Legea nr.
290/2004 definește certificatul de cazier judiciar ca reprezentând un document eliberat de către autoritățile locale specializate (unitățile Poliției Române), la cererea unei persoane care atestă situația judiciară a acesteia.
Certificatul de cazier judiciar nu este identic cu copia de pe cazierul judiciar.
Cel din urmă reprezintă documentul eliberat autorităților române competente ori de câte ori este necesar în situații precum desfășurarea unei urmăriri penale sau al unei judecăți cu privire la o persoană.
Copia de pe cazierul judiciar conține mai multe date decât certificatul de cazier judiciar, care se eliberează persoanelor fizice la cerere.
În cazierul judiciar care privește o persoană fizică se vor înscrie, printre altele, date referitoare la pedepsele (închisoare, amendă), măsurile de siguranță (prevăzute la art.
108 Cod penal[2]) și educative[3], pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive, amnistia, grațierea, prescripția executării pedepsei, reabilitarea, caracterul politic al condamnării șamd.
De asemenea, se înscriu în mod provizoriu, până la soluționarea definitivă a cauzei, date privind punerea în mișcarea a acțiunii penale sau luarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de Procedură Penală (reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă) față de o persoană fizică.
Anumite date precum clasarea sau renunțarea la urmărirea penală, soluții pe care procurorul le poate dispune în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală, nu se înscriu în cazierul judiciar.
Faptul că renuțarea la urmărirea penală nu se înscrie în cazierul judiciar al unei persoane fizice, reprezintă un aspect benefic pentru aceasta, întrucât organele judiciare cel mai probabil ar fi avut în vedere dacă persoana respectivă după ce a beneficiat de o astfel, de „clemență” din partea reprezentantului Ministerului Public s-ar fi aflat din nou într-o situație asemănătoare, demonstrând astfel perseverență infracțională.
În certificatul de cazier judiciar se înscriu: (i) sancțiunile penale din hotărârile judecătorești rămase definitive care produc efecte juridice și nu se înscriu date precum sancțiunile penale pronunțate pentru fapte săvârșite în timpul minorității (care, de altfel, apar în copia de pe cazierul judiciar); (ii) măsurile de siguranță luate fără aplicarea unei pedepse, cu excepția internării medicale și a interzicerii ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii; (iii) datele referitoare la persoanele față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale sau față de care a fost luată una dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală (observăm aceeași diferență ca în cazul sancțiunilor aplicate în timpul minorității).
Certificatele de cazier judiciar emise de unitățile de poliție locală sunt valabile 6 luni de la data eliberării.
De regulă, datele ce se înscriu în cazier sunt prelucrate de operatori specializați iar persoanele nu trebuie să facă cereri sau solicitări în sensul radierii sau modificării anumitor mențiuni în cazier întrucât acestea se fac automat de către personalul abilitat.
Un articol semnat de Mihail Tofan – Junior Lawyer – mtofan@stoica-asociatii.
ro – STOICA & ASOCIAȚII.
[1] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
777 din 13 noiembrie 2009.
[2] „a) obligarea la tratament medical, b) internarea medicală, c) interzicerea ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii; d) confiscarea specială; e) confiscarea extinsă.
”[3] Art.
115 Cod Penal: măsurile se împart în neprivative de libertate („a) stagiul de formare civică, b) supravegherea, c) consemnarea la sfărșit de săptămână, d) asistarea zilnică”) și privative de libertate („a) internarea într-un centru educativ; b) internarea într-un centru de detenție.
”)
