Vârsta ideală la care ar trebui făcută prima mamografie e un subiect dezbătut de experți de mai mulți ani.
Însă riscul de cancer de sân începe să crească după 40 de ani, așadar, specialiștii americani, au început să recomande efectuarea mamografiile regulate de la această vârstă sau chiar mai devreme, în anumite situații.
Protocoalele anterioare recomandau screeningul mamar prin mamografie începând cu vârsta de 50 de ani.
În România, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor și reprezintă, totodată, principala cauză de mortalitate prin cancer în cazul acestora.
La nivelul populației generale, ocupă locul al doilea ca mortalitate, fiind depășit doar de cancerul bronhopulmonar, conform Globocan 2020.
Mamografiile de la 40 de ani cresc rata de supraviețuire în cancerDiagnosticul precoce este esențial atunci când vine vorba de cancer.
În cazul neoplasmelor mamare, acest lucru e posibil cu ajutorul ecografiilor și mamografiilor periodice.
Potrivit celor mai recente recomandări ale U.
S.
Preventive Services Task Force (USPSTF), toate femeile ar trebui să înceapă să facă mamografii de la 40 de ani, modificând astfel vârsta anterioară recomandată de 50 de ani.
Oficialii americani subliniază că această ajustare ar putea crește rata de supraviețuire cu 20%.
De asemenea, este recomandat ca femeile cu istoric familial de cancer de sân sau cu alți factori de risc să beneficieze de un plan personalizat de screening.
Dr.
Carol Mangione, președinte al USPSTF, subliniază importanța screening-ului mamografic în salvarea vieților, menționând că în urma analizei beneficiilor și riscurilor s-a constatat că efectuarea mamografiilor regulate este cea mai echilibrată abordare pentru femeile cu risc mediu.
„Realitatea este că, nu știm de ce, dar a crescut numărul femeilor cu vârste între 40 și 50 de ani care dezvoltă cancer mamar.
Decizia de a scădea vârsta la care să se înceapă screeningul mamar prin mamografie vine tocmai în urma aceastei constatări,“ a explicat dr.
Carol Mangione.
Recomandările includ atât femeile cu risc mediu, cât și pe cele cu antecedente familiale de cancer de sân sau cu sâni denși.
Excepție fac cele cu istoric de cancer mamar, cele cu risc crescut din cauza markerilor genetici, a expunerii la radiații înalte în zona toracică în copilărie sau cele cu istoric de leziuni la biopsiile anterioare, pentru care se recomandă consult medical pentru stabilirea frecvenței screening-ului.
Conform National Comprehensive Cancer Network, femeile ar trebui să fie supuse mai întâi unei evaluări privind riscul de cancer de sân la vârsta de 25 de ani.
Ulterior, de la 40 de ani, să se înceapă cu mamografii anuale dacă există un risc mediu de a dezvolta boala.
Specialiștii sugerează ca femeile mai prepdispuse să dezvolte cancer mamar, să discute cu medicii depspre posibilitatea examinărilor regulate de la vârsta de 30 de ani.
„Cred că putem identifica mai multe tipuri de cancer în stadii incipiente, atunci când screeningul începe la o vârstă mai fragedă.
Identificarea cancerului de sân într-un stadiu incipient îmbunătățește rezultatele tratamentului”, a declarat dr.
Jill Purdie, obstetrician și ginecolog la Northside Women’s Specialists din Georgia.
Dr.
Nancy Chan, medic la NYU Langone Health, propune o abordare complementară în cazul femeilor cu țesut mamar dens, un factor care face dificilă detectarea tumorilor prin metodele tradiționale, precum mamografia.
Specialistul sugerează că integrarea rezonanței magnetice nucleare (RMN) în protocolul de screening ar putea crește substanțial acuratețea detectării cancerului de sân în aceste cazuri.
RMN-ul este mai sensibil în identificarea anormalităților în țesuturile dense, comparativ cu mamografia, oferind astfel o imagine mai clară și reducând riscul de diagnostic greșit sau întârziat.
O altă soluție pentru femeile cu sâni mai denși ar putea fi mamografia cu tomosinteză, care poate analiza mai multe straturi ale sânului, creând o imagine tridimensională (3D).
Acest lucru îi permite să completeze limitările mamografiilor clasice, care surprind doar o imagine bidimensională (2D).
Mamografia cu tomosinteză are capacitatea de a depista cancerul de sân cu mulți ani înainte ca acesta să fie detectat prin palpare sau să provoace simptome evidente.
Cu toate acestea, trebuie menționat că această tehnică utilizează o cantitate mai mare de radiații în comparație cu mamografia tradițională.
După ce a revizuit 20 de studii pe această temă, dr.
Nina Vincoff, director medical la Institutul Katz pentru Sănătatea Femeii, Northwell Health, New York, a subliniat că încă nu există suficiente dovezi concludente care să susțină protocoalele specifice de screening.
Această situație creează o stare de incertitudine pentru multe femei și medici în ceea ce privește alegerea celei mai bune strategii pentru detectarea precoce a cancerului de sân.
Cancerul de sân rămâne una dintre principalele cauze de deces prin cancer în rândul femeilor din întreaga lume, iar mamografia a jucat un rol crucial în reducerea mortalității.
Începând cu sfârșitul anilor ’80, introducerea screening-ului sistematic a contribuit la scăderea mortalității prin cancerul de sân cu aproximativ 40%.
Dr.
Vincoff a explicat că unele dintre studiile pe care le-a examinat sunt învechite și că cercetările actuale arată că screening-ul mamografic are un impact semnificativ în salvarea vieților.
Un studiu recent a demonstrat că efectuarea screening-ului anual pentru femeile cu vârste cuprinse între 40 și 74 de ani este cea mai eficientă modalitate de a reduce mortalitatea cauzată de cancerul de sân, cu o scădere de peste 40%.
În comparație, recomandările USPSTF din 2023, care promovează screening-ul mamografic la fiecare doi ani, duc la o reducere cu 30% a riscului de deces.
Pe lângă reducerea ratei de mortalitate, datele actuale susțin că mamografia anuală începând de la vârsta de 40 de ani minimizează și nevoia de teste medicale suplimentare.
Prin urmare, screening-ul anual se dovedește a fi optim atât pentru reducerea deceselor cauzate de cancer, cât și pentru limitarea riscurilor asociate analizelor suplimentare.
Dr.
Vincoff a menționat că femeile cu istoric medical sau familial de cancer ar putea necesita o abordare personalizată, incluzând testări suplimentare de la vârste mai fragede.
Colegiul American de Radiologie și Societatea de Imagistică a Sânilor din SUA, propun o abordare suplimentară și subliniază necesitatea personalizării screening-ului pentru cancerul de sân, luând în considerare factori precum vârsta, densitatea sânilor și istoricul familial de cancer de sân sau ovarian.
Potrivit acestor recomandări:Sursa foto: Dreamstime.
com
