Președintele francez Emmanuel Macron îl conduce marți pe președintele chinez Xi Jinping în munții Pirinei, pentru a doua zi a unei vizite în timpul căreia Xi a dat puține semne că ar fi pregătit să ofere concesii majore în materie de comerț sau de politică externă, scrie Reuters.
Emmanuel Macron îl duce pe liderul chinez să ia masa de prânz în zona în care s-a născut bunica sa maternă, o regiune importantă pentru el din punct de vedere personal.
Consilierii președintelui francez au spus că acesta a decis să rupă pur și simplu protocolul pentru o șansă de a avea discuții directe față în față cu Xi, fără consilierii care îi însoțesc.
Macron și soția sa, Brigitte, i-au întâmpinat pe Xi și pe soția sa, Peng Liyuan, pe aeroportul Tarbes-Lourdes Pyrenees, pe o vreme rece.
Cei patru, însoțiți de traducători, vor mânca miel, brânză și plăcintă cu afine într-un restaurant tradițional aflat la înălțime, în munți, la aproximativ o oră de mers cu mașina de la aeroport.
Unul dintre principalele obiective ale lui Macron pentru această vizită este încercarea de a-l convinge pe Xi să reducă dezechilibrul comercial dintre cele două țări, cu un acces mai bun pentru firmele europene în China și mai puține subvenții pentru exportatorii chinezi.
Macron este cunoscut pentru încercările de a stabli relații personale în afara protocolului cu omologii săi, chiar și cu cei cu care nu este deloc de acord.
Invitația lui Xi în Pirinei oferă ecouri ale vizitei fostului președinte american Donald Trump, care i s-a alăturat lui Macron în 2017 pentru a urmări parada de Ziua Bastiliei.
Președintele rus Vladidmir Putin a călătorit și el în 2019 la reședința de vară a președintelui francez din fortăreața Bregancon, în sud-estul Franței.
Nu toți politicienii francezi privesc cu bunăvoință această strategie.
„Emmanuel Macron a încercat această diplomație narcisistă de lingușire a tiranului cu Vladimir Putin timp de cinci ani”, a declarat Raphael Glucksmann, care conduce lista socialiștilor francezi pentru Parlamentul European, la radio RTL.
„Și totul s-a terminat cu invazia Ucrainei și cu amenințările la adresa democrațiilor noastre”, a mai observat el.
Companiile franceze și chineze au încheiat luni câteva acorduri, de la energie, finanțe și transporturi, în marja vizitei lui Xi, dar majoritatea au fost acorduri de cooperare sau angajamente reînnoite de a colabora și nu au existat tranzacții semnificative.
Speranțele europene privind o comandă de avioane Airbus care să coincidă cu vizita lui Xi par să fi fost spulberate, cele două părți convenind doar să extindă cooperarea.
Surse din industrie spun că cele două părți poartă negocieri de luni de zile cu privire la o nouă comandă de avioane.
Cu toate acestea, producătorii francezi de coniac au devenit mai optimiști, marți, după ce Macron a observat o „atitudine deschisă” a Chinei față de o dispută comercială între cele două țări pe această temă.
Cadourile oficiale ale lui Macron pentru Xi au inclus coniacuri de la Hennessey LVMH.
PA și Remy Cointreau RCOP.
PA, deținute de LVMH, care se numără printre companiile franceze afectate de investigația antidumping a Chinei privind coniacul.
O sursă diplomatică franceză a declarat că China nu va impune taxe vamale pentru coniacul francez, în așteptarea anchetei.
Xi nu a comentat acest lucru în timpul numeroaselor sale declarații publice de luni.
Luni, Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-au îndemnat pe Xi Jinping să asigure un comerț mai echilibrat cu Europa, însă liderul chinez a dat puține semne că ar fi dispus să ofere concesii majore.
Uniunea Europeană „nu poate absorbi supraproducția masivă de bunuri industriale chinezești care îi inundă piața”, a declarat von der Leyen după ce cei trei au purtat discuții la Palatul Elysee.
„Europa nu va ezita să ia deciziile dure necesare pentru a-și proteja piața”, a spus ea, referindu-se la anchetele comerciale și la sancțiunile care ar putea urma.
Relația dintre Europa și China este afectată de accesul inegal la piață și de subvențiile de stat chinezești, a spus ea.
Vorbind mai târziu alături de Xi, după ce cei doi s-au întâlnit de mai multe ori în timpul zilei, au trecut în revistă trupele împreună și și-au strâns mâna în mod repetat pentru camerele de luat vederi, Macron a declarat reporterilor: „UE are astăzi cea mai deschisă piață din lume, dar vrem să o putem proteja”.
Poziția mai asertivă a UE în ceea ce privește comerțul cu China se potrivește cu abordarea Washingtonului.
Secretara americană a Trezoreriei, Janet Yellen, a avertizat Beijingul că Washingtonul nu va accepta ca noile industrii să fie „decimate” de importurile chinezești.
În timpul discuțiilor lor, care au avut loc cu ușile închise, Xi a fost de acord că fricțiunile economice și comerciale ar trebui abordate prin dialog, a declarat presa de stat chineză.
Dar el le-a spus, de asemenea, lui Macron și von der Leyen că problema supracapacității Chinei „nu există nici din perspectiva avantajului comparativ, nici în lumina cererii globale”, a precizat presa chineză.
Ulterior, el a declarat că China și Franța vor lucra la reechilibrarea comerțului de la vârf, dar a oferit puține detalii.
Xi Jinping urmează să plece tot marți spre Serbia, într-un moment simbolic important, la 25 de ani de la bombardamentul accidental al NATO asupra ambasadei Chinei la Belgrad, în care au fost uciși trei jurnaliști chinezi.
Douăzeci de cetățeni chinezi au fost răniți în atacul NATO din 1999, care a provocat indignare în China și scuze din partea președintelui american de atunci, Bill Clinton.
Ambasada a fost lovită în timpul unei campanii împotriva Iugoslaviei de atunci pentru a-l forța pe Slobodan Milosevic să pună capăt represiunii împotriva etnicilor albanezi din Kosovo.
„Poporul chinez apreciază pacea, dar nu va permite niciodată ca o tragedie istorică să se repete”, a declarat Xi într-un articol de opinie publicat marți în cotidianul Politika.
„Prietenia dintre China și Serbia, care este îmbibată de sângele pe care cele două popoare l-au vărsat împreună, a devenit o memorie comună și va încuraja ambele părți să facă împreună pași uriași înainte”, a mai spus Xi.
Străzile din Belgrad au fost decorate cu steaguri și pancarte chinezești, în timp ce mii de polițiști au fost desfășurați pentru a asigura securitatea lui Xi și a anturajului său de 400 de membri.
La Belgrad, Xi va discuta despre investițiile de mai multe miliarde ale Chinei în Serbia și despre posibile noi acorduri.
În 2023, China a fost al doilea partener comercial al Serbiei după UE, cu un schimb comercial total de 6,1 miliarde de dolari și printre primii cinci investitori, potrivit ultimelor cifre ale agenției naționale de investiții.
În timpul primei sale vizite la Belgrad, în 2016, cele două țări au semnat un parteneriat strategic.
Anul trecut, președintele sârb Aleksandar Vucic a semnat 18 acorduri cu Xi la Beijing, inclusiv un acord de liber schimb care ar trebui să devină operațional în iulie.
Cei doi lideri vorbesc despre un parteneriat de fier între țările lor.
Împreună cu Ungaria, care este următoarea oprire a lui Xi, Serbia este cel mai ferm susținător european al Inițiativei chineze „Belt and Road”.
China administrează mine și fabrici în Serbia și a împrumutat miliarde de dolari pentru drumuri, poduri și noi facilități, devenind partenerul cheie în dezvoltarea infrastructurii atât de necesare.
Observatorii spun că sosirea lui Xi în Serbia și Ungaria este menită să consolideze legăturile două țări europene care sunt pro-Rusia și mari beneficiare ale investițiilor chineze.
