Republica Moldova vrea să rezolve problema regiunii separatiste Transnistria înainte de accederea în Uniunea Europeană, a declarat președinta Maia Sandu în timpul unei vizite în Norvegia, relatează Reuters.
„Vrem să pregătim țara pentru integrarea în UE în 2030.
Ideal, vrem ca reîntregirea țării să se producă înainte de accedere și lucrăm la asta, dar nu depinde mereu de noi”, a declarat Maia Sandu.
Anterior, vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că regiunea separatistă Transnistria va fi integrată cel puțin economic în Republica Moldova până în 2030.
El a oferit drept exemplu pentru realizarea procesului reunificarea Germaniei.
„Un Guvern își pune sarcini, nu pronosticuri.
Și sarcinile pe care ni le punem noi sunt ca, cel puțin până în 2030, cu regiunea transnistreană să fie încheiat dacă nu procesul politic de reglementare, cel puțin la nivel economic regiunea să fie practic integrată într-un spațiu vamal, fiscal, monetar cu malul drept”, declara oficialul moldovean în aprilie.
Această integrare economică va reprezenta mai mult de jumătate din procesul propriu-zis de integrare a Transnistriei în interiorul Republicii Moldova.
Ea va fi realizată pe modelul oferit de Germania.
„S-a introdus marca germană pe teritoriul RDG, s-a creat un spațiu vamal comun, s-au pornit mecanismele de integrare economică.
Deci asta a precedat, de fapt, mecanismul de reintegrare politică și în cazul nostru avem aceeași idee”, a afirmat Oleg Serebrian.
Primii pași au fost făcuți din acest an.
De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova.
Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean.
Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene şi că au introdus măsura brusc.
De asemenea, în februarie, congresul convocat la Tiraspol a votat o rezoluţie în care susţine teza suveranităţii regiunii şi cere ajutor Moscovei în acest sens, acuzând Republica Moldova de „genocid”.
Guvernul de la Chișinău a respins afirmațiile, pe care le-a catalogat drept „declaraţii propagandistice” ale Tiraspolului.
„Regiunea beneficiază de pe urma politicilor Chişinăului”, a subliniat guvernul.
Republica Moldova a pierdut controlul acestei zone în urma intervenției armatei ruse (armata a 14-a) în conflictul din Transnistria din 1990.