Presiunea politică asupra presei este în creștere în întreaga lume, în condițiile în care jumătate din lume votează în acest an, avertizează Reporteri fără frontiere (Reporters sans frontières – RSF) în clasamentul 2024 al libertății presei, publicat vineri cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei.
Deși România a urcat de pe locul 53 pe 49 în clasamentul siguranței presei, RSF critică situația presei din țara noastră.
România beneficiază de un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, care oferă un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic, spune RSF, care apoi menționează o listă întreagă de probleme.
„România se mândrește cu un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, oferind un teren fertil pentru investigații puternice de interes public.
Dar lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media, în special de către stat, precum și dificultățile pieței subminează fiabilitatea informației și încrederea în mass-media.
Marile grupuri media europene, cum ar fi Ringier, PPT Group și Dogan Media International, sunt prezente pe piață alături de actori locali mari și mici (inclusiv Intact Media Group, RCS&RDS, HotNews, G4Media, Recorder, Rise Project și PressOne).
Piața este diversificată, dar fragmentată, cu multe canale de televiziune a căror sustenabilitate este fragilă.
Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând mass-media într-un instrument de propagandă”, arată RSF.
Mijloacele de informare în masă nu sunt independente și suferă de încercări de interferență, în special în ceea ce privește numirile șefilor radioului și televiziunii publice și ale Consiliului Național al Audiovizualului.
„Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări opace a mass-media.
Politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști.
Legislația care protejează libertatea de exprimare și libertatea presei este insuficient pusă în aplicare, deși este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional (…) Interferența procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuirea și ridică motive serioase de îngrijorare.
Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să forțeze mass-media să își dezvăluie sursele.
Numărul de procese abuzive (SLAPP) este în creștere, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei”, se afirmă în raport.
„Siguranța jurnaliștilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceștia sunt adesea ținta unor atacuri, amenințări și intimidări”, afirmă organizațiaAstfel, RSF aduc ca exemplu cazul jurnalistei Emilia Șercan.
„În campania de hărțuire și defăimare de mare amploare împotriva reporterului Emilia Sercan, autoritățile nu numai că nu au făcut dreptate, dar au fost suspectate și de complicitate”, subliniază Reporteri fără Frontiere.
„Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informații căutând să obțină o putere și o influență mai mare pe fondul războiului din Ucraina și al altor conflicte internaționale”, se mai spune în capitolul dedicat României.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
