Am fost să văd Kingdom of Judas (pe românește, Regatul lui Iuda), o producție ce se recomandă a fi primul film românesc integral vorbit în limba engleză, cu distribuție eminamente românească și filmat în București ca și în câteva județe din țară.
Adică Alba, Hunedoara, Sibiu.
Am avut parte de ceea ce aș numi o vizionare privată.
Vreme de 95 de minute am fost singur -singurel în sală.
M-am convins rapid că mai toți interpreții vorbesc foarte bine, dacă nu chiar excelent engleza.
Or, dacă asta a dorit Sabina Lisievici care e și regizoarea, și co-scenarista, și co-producătoarea filmului, și interpreta celui mai consistent, dar și celui mai derutant rol din toată producția, adică să dovedească că suntem un popor talentat la limbi străine, nu am nici o rezervă să spun că dorința i s-a împlinit.
Maria (Oana Cârmaciu) și Anna (Sabina Lisievici) sunt surori.
Orfane de mamă.
Maria nutrește de mică aspirații artistice îndeplinite doar pe jumătate.
Poate nici pe atât.
Explicațiile semi-eșecului sunt multe, cea mai consistentă fiind felul de a fi al producătorilor și al directorilor de casting.
Așa cum este Kiki (Marcela Moțoc).
În compensație , Maria frecventează ceea ce francezii numesc les milieux louches.
În intimitatea cărora filmul pătrunde cu lux de amănunte.
Medii printre care mișună mulți artiști ratați.
Între ei și un Hart ( bine jucat de Bogdan Iacob), temeinic consumator de droguri.
Băiat relativ drăguț, sexy și rău, pretins star rock și în veșnică disponibilitate erotică.
Fiind veșnic ocupată cu construirea carierei, Maria nu are timp să se ocupe de tatăl ei, și alcoolic, și veșnic în lipsă de bani.
Un anume Petru (Adrian Ciglenean).
Aceasta în pofida faptului că ea este fiica preferată.
Toate dificultățile și lucrurile penibile cad însă în sarcina Annei (Sabina Lisievici).
Cam jumătate din durata filmului e ocupată de prezentarea anturajului Mariei care însă nu îi este în totalitate necunoscut Annei.
Vedem membri ai Mafiei locale care și-au trădat “familia” (Adi Gheo),un reprezentant al gulerelor albe (George Damare), aparent extrem de apropiat, chiar fizic de Anna, artiste părăsite de inspirație (Daria Ghițu,) șantajate de foști iubiți (Oltin Hurezeanu) și silite să facă întreruperi de sarcină, instructoare și practicante de yoga (Teodora Păcurar, respectiv Oana Maria Dragne), scriitoare de romane erotice cu înclinații lesbiene (Raluca Ghervan).
Și încă mulți și multe altele.
Cu toții, indiferent de sex, obligatoriu abundent tatuați.
Tatuată fiind și cumințica Anna.
Cea care primește șocată vestea morții surorii sale.
Și pe care o vom vedea de la acest moment încolo frecvent în fața laptopului în căutarea unui centru destinat recuperării artiștilor ratați.
Și animată de dorința de a afla cine și cum a ucis-o pe Maria.
După aceasta, filmul schimbă foaia.
O vom vedea pe Anna însoțindu-i pe unii dintre cei numiți mai sus și care vom înțelege mai încolo că ar fi bănuiți de crimă și cărora le cunoaște la perfecție biografiile în drumul spre respectivul Centru.
Supunându-i la încercări și cazne.
Și acolo, în respectivul Centru, se întâmplă multe, și sex, și dezvăluiri cum nu se poate mai crude.
Apare și un anume Jack, mare admirator al deja menționatului rocker (Vinicius Dan Moldovan) care, din exces de admirație, îi aduce acestuia droguri.
Și uite așa gata cu Hart și epifaniile sale.
După care o altă schimbare de situație.
O vedem pe Anna în compania lui George.
Căruia îi spune că a descoperit vinovații pentru moartea surorii sale.
Și că va avea grijă ca ei să plătească cu vârf și îndesat pentru asta.
Atâta doar că George se dovedește a fi medic psihiatru.
Angajat al clinicii în care a fost internată de luni bune Anna marcată psihic de decesul Mariei.
George decide schimbarea tratamentului.
Gata cu iluzia.
Totul de la jumătatea filmului încolo, adică ce s-ar fi întâmplat în incinta Centrului, e eminamente produsul minții bolnave a Annei.
– citeste restul articolului si comenteaza pe Contributors.
ro
