Un bărbat din Marea Britanie a fost condamnat la o pedeapsă nedeterminată în 2006.
El este încă închis și își pierde speranța că va fi eliberat vreodată, relatează cotidianul britanic The Guardian.
În 2006, Martin Myers a intrat într- o ceartă din cauza unei țigări.
El a întrebat un tânăr dacă are să-i dea o țigară.
Bărbatul a refuzat.
Myers provenea dintr-o familie cunoscută de nomazi.
Bărbatul, spune Myers, a făcut un comentariu disprețuitor la adresa nomazilor, așa că Myers l-a amenințat că-l va lovi cu pumnul dacă nu-i va da o țigară.
Tânărul a fugit.
Apoi s-a dus la poliția din Luton și le-a spus ce s-a întâmplat.
Poliția îl cunoștea bine pe Myers.
Avea condamnări anterioare pentru conducere periculoasă, agresiune, furt și tâlhărie.
Myers a fost arestat, acuzat și condamnat pentru tentativă de jaf stradal.
La 8 martie 2006, i s-a stabilit o condamnare – perioada minimă de timp pe care o putea executa – de 19 luni și 27 de zile.
Myers, în vârstă de 42 de ani, a executat până acum 18 ani de închisoare pentru tentativa de jaf asupra acelei țigări.
El a primit o pedeapsă nedeterminată, cunoscută sub numele de închisoare pentru protecție publică (IPP).
Aceasta înseamnă că, deși putea fi eliberat după 19 luni și 27 de zile, el ar putea fi închis până la 99 de ani.
IPP a fost folosită pentru prima dată ca pedeapsă în Anglia și Țara Galilor în 2005, după ce a fost introdusă de Partidul Laburist în 2003 pentru a reține în închisoare persoanele care prezentau un risc semnificativ de a provoca prejudicii publicului.
A fost o sentință controversată, scrie ziarul britanic.
Criticii au afirmat că încarcerarea persoanelor pentru ceea ce ar putea face, mai degrabă decât pentru ceea ce au făcut, contrazicea principiul de bază al justiției: că oamenii sunt nevinovați până la proba contrarie.
În septembrie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că reținerea pe termen nelimitat a persoanelor care execută închisoare pentru protecție publică (IPP) dincolo de condamnare „este arbitrară și, prin urmare, ilegală”, dacă nu se asigură un acces rezonabil la reabilitare.
La 3 decembrie 2012, IPP a fost abolită însă nu și pentru cei care o executau deja.
La mai bine de 11 ani de la interzicerea IPP și la 16 ani de la încheierea pedepsei sale, Myers este una dintre cele aproape 3.
000 de persoane încarcerate în Anglia și Țara Galilor care încă ispășesc o pedeapsă nedeterminată – fără o dată de eliberare la orizont.
