O serie de pasaje descifrate recent dintr-un papirus dezgropat în orașul antic Herculaneum, de sub straturile de lavă aruncată în anul 79 d.
Hr.
de erupția Muntelui Vezuviu, detaliază, aparent, ultimele ore ale lui Platon, unul dintre cei mai importanți filosofi, scrie The Guardian.
Cercetătorii au descoperit informații necunoscute până acum, care detaliază modul în care filosoful grec și-a petrecut ultima seară a vieții, descriind cum a ascultat muzica cântată la flaut de o sclavă tracă.
În ciuda faptului că suferea de febră și era la un pas de moarte, Platon – cunoscut ca discipol al lui Socrate și mentor al lui Aristotel și care a murit la Atena în jurul anului 348 î.
Hr.
– a părut să fie suficient de lucid pentru a o critica pe muziciană pentru lipsa de ritm, sugerează relatarea.
Cuvintele descifrate sugerează, de asemenea, că locul de înmormântare a lui Platon a fost în grădina pe care o avea desemnată în Academia din Atena, prima universitate din lume, pe care a fondat-o.
Anterior, se știa doar în termeni generali că a fost înmormântat în cadrul academiei.
În cadrul unei prezentări a rezultatelor cercetării la Biblioteca Națională din Napoli, profesorul Graziano Ranocchia, de la Universitatea din Pisa, care a condus echipa responsabilă de dezgroparea pergamentului carbonizat, a descris descoperirea ca fiind un „rezultat extraordinar care ne îmbogățește înțelegerea istoriei antice”.
„Mulțumită celor mai avansate tehnici de diagnosticare imagistică, suntem în sfârșit capabili să citim și să descifrăm noi secțiuni ale textelor care păreau inaccesibile anterior”, a spus el.
Textul mai arată că Platon a fost vândut ca sclav pe insula Egina, posibil încă din anul 404 î.
Hr.
când spartanii au cucerit insula sau, alternativ, în anul 399 î.
Hr.
, la scurt timp după moartea lui Socrate.
„Până acum se credea că Platon a fost vândut ca sclav în anul 387 î.
Hr.
în timpul șederii sale în Sicilia, la curtea lui Dionisie I din Siracuza”, a declarat Ranocchia.
„Pentru prima dată, am reușit să citim secvențe de scrisori ascunse din papirusuri care au fost înfășurate în mai multe straturi, lipite unele de altele de-a lungul secolelor”, a spus el.
Ranocchia a mai declarat că abilitatea de a identifica aceste straturi și de a le realinia virtual în pozițiile lor originale pentru a restabili continuitatea textuală reprezintă un progres semnificativ în ceea ce privește colectarea unor cantități uriașe de informații.
Manuscrisul a fost păstrat într-o vilă somptuoasă din Herculaneum și descoperit în 1750 și se crede că a aparținut socrului lui Iulius Caesar.
De-a lungul anilor, cercetătorii au făcut mari eforturi pentru a descifra pergamentele găsite în această vilă, cunoscută sub numele de Vila Papirusurilor.
