Bolile cronice ale ficatului au dus la aproape 290.
000 de decese în 2019 între cei aproape 30 de milioane de europeni care trăiesc cu o boală hepatică cronică.
Două treimi dintre aceste boli ar putea fi prevenite prin schimbarea stilului de viață, iar cel puțin o treime prin prevenirea și tratamentul infecțiilor hepatitice.
În România, conform datelor INS, peste 50% din populație poate fi clasificată ca fiind defavorizată (ca nivel socio-economic sau de educație), ceea ce se asociază cu un grad scăzut accesare a serviciilor medicale.
Un proiect de aproape un milion de euro, o echipă de medici și asistenți medicali din România și din Islanda, o țară în care peste 50% din populație poate fi clasificată ca fiind defavorizată și 2 ani de caravane în 16 județe, toate pentru prevenirea bolilor hepatice.
Este vorba despre „HE-RO-I: State-of-the-art colaborativ ROmânia-Islanda în managementul HEpatopatiilor cronice și a complicațiilor acestora, ciroza hepatică și cancerului hepatic, destinat grupurilor vulnerabile din România, inclusiv Romi”, un proiect implementat prin Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Octavian Fodor” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Filiala Cluj a Caravanei cu Medici și cu spitalul Landspitali din Reykjavik.
Proiectul a fost finanțat prin mecanismul EEA Grants 2014-2021 cu o sumă de 998.
582.
54 euro.
Studiile arată că aproape 30 de milioane de europeni trăiesc cu o boală hepatică cronică.
În fiecare an, circa 300.
000 dintre ei mor din cauza acestor afecțiuni.
Două treimi dintre aceste boli ar putea fi prevenite doar prin schimbarea stilului de viață, iar cel puțin o treime prin prevenirea și tratamentul infecțiilor hepatice.
Managerul Institului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof.
dr.
Ocatvian Fodor” din Cluj-Napoca, Mihai Mleșnițe, a declarat că proiectul a fost important prin faptul că în diverse cătune și sate au ajuns cadre medicale.
„Stau și mă gândesc, oare pentru acei oameni care au fost vizitați în diverse cătune și sate care poate niciodată nu a pus piciorul un cadru medical cât de important ar fi fost acest lucru.
Eu cred că a fost foarte important (…) Mă bucur că în activitatea noastră prin aceste proiecte mergem mai aproape de pacient, mergem către acei pacienți care au acces limitat la serviciile medicale”, a declarat Mihai Mleșnițe.
Publicul țintă din cadrul caravanei cu medici au fost comunitățile rurale vulnerabile prin accesul dificil la servicii medicale, prin nivel socio-economic sau de educație scăzut, sau marginalizare pe baza etniei.
Astfel, echipa proiectului s-a deplasat cu o caravană mobilă dotată cu aparatură imagistică și echipamente necesare screeningului și diagnosticării bolilor hepatice cronice (hepatite cronice, steatoză hepatică, ciroză hepatică și cancer hepatic) și au oferit consultații și recomandări medicale sau facilitează, acolo unde este cazul, tratamentul și urmărirea pacienților într-un centru specializat.
Managerul proiectului, Horia Ștefănescu, a declarat că este nevoie de astfel de proiecte ținând cont de incidența bolilor de ficat și mortalitatea din această cauză.
„De ce este nevoie de proiecte de genul acesta? Pentru că în România are o incidență ridicată în ceea ce înseamnă bolile cronice de ficat cât și mortalitatea.
Lucrurile au o explicație foarte simplă.
România are cel mai mic nivel de finanțare din PIB pentru sănătate, având și un număr redus de medici și asistente.
Suntem prost finanțat și prost populat cu profesioniști”, a declarat Horia Ștefănescu.
Acesta a explicat că dacă s-ar implementa măsuri în ceea ce privește combaterea consumului de alcool și a obezității, s-ar reduce considerabil internările în spitale și incidența cancerului hepatic.
Președintele Asociației Caravana cu medici, Ana Bilegan, a transmis că au fost desfășurate 17 caravane cu medici într-un interval de 10 luni.
În județul Suceava au fost organizate de exemplu două caravane.
„Asociația Carava cu medici filiala Cluj s-a înființat în 2017 (…) Noi ce facem, mergem în satele din Transilvania unde consultăm pacienți, în jur de 100 de persoane într-o zi de sâmbătă, persoane care au acces redus la servicii medicale de bază, persoanele din grupele vulnerabile, persoane neasigurate și alături de domnul doctor Ștefănescu și alături de institut am reușit să găsim un loc unde să ne întâlnim și să facem screening al ficatului pe parcursul 10 luni”, a adăugat Ana Bilegan.
Proiectul „He-Ro-I” a testat o abordare sustenabilă și integrată a bolilor hepatice cronice, pornind de la prevenție și creșterea accesului la servicii medicale moderne și continue.
În cadrul proiectului au fost efectuate 17 caravane de screening, incluzând în registrul regional aproape 2.
000 de persoane care au beneficiat de analize de sânge, imagistică specifică screeningului hepatic, consultații și recomandări de tratament, inclusiv preluarea pentru investigații și tratament a celor depistați cu hepatite, ciroză sau cancer hepatic.
În județele incluse au fost donate 16 pachete de screening formate din ecografe și teste de screening, sprijinind personalul medical din teritoriu în depistarea precoce a bolilor hepatice, iar concluziile implementării proiectului au fost translatate în recomandări pentru politici de sănătate publică.
În cele 17 caravane au fost testați 1.
910 pacienți, iar rezultatele au fost următoarele: Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
