Oficialii israelieni cred din ce în ce mai mult că Curtea Penală Internațională se pregătește să emită mandate de arestare pentru înalți oficiali guvernamentali, sub acuzații legate de conflictul din Gaza, au spus mai mulți oficiali israelieni și străini citați de New York Times și Times of Israel.
Decizia ar reprezenta o lovitură morală majoră și ar afecta serios statutul internațional al țării, scrie presa israeliană.
Israelul face în prezent un efort concertat pentru a împiedica planurile Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite mandate de arestare împotriva premierului Benjamin Netanyahu și a altor înalți oficiali israelieni, a declarat duminică o sursă guvernamentală israeliană pentru The Times of Israel.
Consiliul Național de Securitate și Ministerul de Externe sunt implicate în aceste eforturi.
Un oficial israelian a declarat că punctul central al acuzațiilor tribunalului de la Haga va fi acela că Israelul „a înfometat în mod deliberat palestinienii din Gaza”.
În acest context, scrie Times of Israel, un purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), Nadav Shoshani, a oferit un briefing rar în ziua de Șabat pentru reporterii străini cu privire la sprijinul Israelului pentru debarcaderul umanitar temporar din largul Fâșiei Gaza, subliniind eforturile țării de a contracara campania CPI.
Dacă instanța va merge mai departe cu emiterea mandatelor de arestare, scrie și New York Times, oficialii israelieni ar putea fi acuzați de împiedicarea livrării de ajutor umanitar în Fâșia Gaza și de urmărirea unui răspuns excesiv de dur după atacurile Hamas.
Pe site-ul de știri Walla, analistul Ben Caspit a subliniat că Netanyahu se află „sub un stres neobișnuit” din cauza potențialelor mandate de arestare, care ar constitui o deteriorare majoră a statutului internațional al Israelului.
Netanyahu conduce o „campanie non-stop” pentru a împiedica emiterea acestui mandat de arestare, concentrată în special asupra administrației președintelui american Joe Biden, a relatat Caspit.
Analistul Amos Harel, de la cotidianul Haaretz, a relatat și el că guvernul israelian lucrează în baza ipotezei că procurorul CPI, Karim Khan, ar putea emite săptămâna aceasta mandate de arestare pentru Netanyahu, ministrul apărării Yoav Gallant și șeful Statului Major al IDF, Herzi Halevi.
Oficialii israelieni și străini cred, de asemenea, că instanța analizează mandate de arestare pentru lideri din Hamas.
Nu este clar cine ar putea fi acuzat din partea Hamas sau ce infracțiuni ar fi citate.
Oficialii israelieni nu au dezvăluit natura informațiilor care i-au determinat să fie îngrijorați de o potențială acțiune a CPI, iar instanța nu a comentat acest subiect.
Chiar dacă nu vor putea fi puse în aplicare efectiv, mandatele de arestare emise de instanță ar fi probabil văzute în mare parte a lumii ca o lovitură morală umilitoare, în special pentru Israel, care de luni de zile se confruntă cu reacții internaționale critice în legătură cu acțiunile sale în Gaza, inclusiv din partea președintelui american Joe Biden, scrie New York Times.
Israelul nu este membru al Curții, cu sediul la Haga, și nu îi recunoaște jurisdicția, dar teritoriile palestiniene au fost admise ca stat membru în 2015.
Pe fondul apariției acestor informații, ministrul de externe Israel Katz a declarat duminică că Israelul „se așteaptă ca instanța să se abțină” de la emiterea mandatelor de arestare.
Netanyahu a spus și el vineri că orice decizie a CPI nu ar afecta acțiunile Israelului, dar ar crea un precedent periculos.
„Sub conducerea mea, Israelul nu va accepta niciodată orice încercare a Curții Penale Internaționale de la Haga de a submina dreptul său fundamental de a se apăra”, a declarat Netanyahu.
Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, spune că peste 34.
000 de palestinieni au fost uciși de Israel în timpul războiului, dar numărul nu poate fi verificat în mod independent.
IDF afirmă că a ucis peste 13.
000 de teroriști în Gaza, pe lângă cei aproximativ 1.
000 care au fost uciși în interiorul Israelului la 7 octombrie și imediat după această dată.
De asemenea, IDF a anunțat că a pierdut 261 de soldați de când a lansat invazia terestră la sfârșitul lunii octombrie, ceea ce ridică la 604 numărul soldaților uciși de la 7 octombrie.
Războiul, aflat acum în a șaptea lună, a strămutat majoritatea celor 2,3 milioane de locuitori ai teritoriului palestinian și a generat o criză umanitară.
Ancheta de la CPI este separată de cazul de genocid lansat împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), care are sediul tot la Haga.
