1 din 3 fete care în prezent este mamă sau gravidă minoră, a rămas însărcinate pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, arată datele unui studiu realizat de Salvați Copiii România.
Numai în 2022, 746 de nașteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, alte 1.
286 de nașteri fiind la mame care aveau 15 ani.
Aproape jumătate (45%) dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă.
Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani.
Fenomenul gravidității în rândul minorelor este un fenomen frecvent asociat cu mortalitate infantilă crescută, conform raportului Ministerului Sănătății (INSP) pentru 2022.
Dinamica nașterilor provenind din mame minore, pentru ultimii cinci ani (date Eurostat):În total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.
916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.
696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.
Majoritatea familiilor din care provin mamele/gravidele minore se situează din punct de vedere al veniturilor la nivelul pragului de sărăcie acută; 70% dintre gravidele minore și 52% dintre mamele minore declară că nu au nici un venit personal lunar.
Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată.
Cu excepția celor trei cazuri (2%) în care sarcina a survenit ca urmare a unui abuz (pentru care agresorul nu a fost încă sancționat, deoarece victima nu a depus plângere ori autoritățile locale nu au sesizat organele penale) și a celor cinci cazuri (3%) în care sarcina a fost dorită/planificată ca urmare a unei situații maritale stabile a minorei, în toate celelalte cazuri sarcina a fost un eveniment neașteptat, trăit traumatic de către mamă.
Două treimi din totalul minorelor gravide sau mame care în prezent nu urmează o formă de învățământ au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate, abandonul școlar fiind variabila explicativă cu cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor (mai importantă decât sărăcia, modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidență sau etnia).
Una din șase minore însărcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evoluției intrauterine a copilului.
Rușinea și lipsa banilor sunt principalele motive pentru care minorele nu apelează la medicul ginecolog.
Majoritatea copiilor cu mame minore au între 0-2 ani și restul până în 3 ani împliniți.
Cea mai mare parte a mamelor minore (80%), care nu merg cu copilul la medicul de familie pentru control regulat, nu au fost ele însele la control la medicul de familie pe perioada sarcinii, principalele argumente fiind similare: lipsa banilor (și a mecanismelor de garantare a controlului gratuit) și a transportului până în localitatea în care este localizat medicul de familie.
Unu din cinci copii cu mamă minoră nu are schema de vaccinare completă în special din cauza lipsei de informare privind periodicitatea vaccinurilor pentru nou-născut și copilul mic și din cauza adversității, indusă de familie sau comunitate, față de vaccinuri.
Diferența dintre parteneri este de 5 ani sau mai marePentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 sau mai puțin, diferența dintre ele și partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.
Doar 39% din gravidele minore și 24% dintre mamele minore continuă școala, majoritatea în regim de zi, ceea ce arată oportunitatea comunicării prin intermediul consilierului școlar sau dirigintelui.
Majoritatea respondentelor (58%) se declară de etnie română;,40% dintre respondente au declarat etnie romă și 2% etnie maghiară.
Toate datele au fost culese exclusiv pe baza declarațiilor fetelor participante la sondajul de opinie.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
