PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP în luna aprilie la comanda News.
ro, datele indicând o scădere de peste 2 procente pentru PSD, o creştere de peste 1 procent pentru PNL şi o scădere de 3 procente pentru AUR, comparativ cu sondajul din luna martie.
Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi spun că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul din care face parte candidatul preferat pentru primărie, cei mai numeroşi din această categorie fiind votanţii PSD-PNL.
O treime dintre alegători declară însă că vor avea opţiuni politice diferite la europarlamentare şi la primărie.
Aproape un sfert dintre subiecţi consideră că prioritatea viitorului primar trebuie să fie crearea de locuri de muncă şi atragerea de investitori, iar aproape 20% consideră prioritar tot ceea ce ţine de sănătate.
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (80.
6% din total eşantion), 28.
4% dintre alegători indică PSD (faţă de 30.
6% în martie), 26.
7% PNL (faţă de 25.
6% în martie), 14.
4% AUR (faţă de 17.
4% în martie), 10.
8% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei) (faţă de 9.
8% în martie), 3.
7% SOS Romania (faţă de 4.
3% în martie), 5.
3% UDMR (faţă de 4% în martie), 3.
3% Alianţa AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român) (faţă de 3.
1% în martie), 1.
9% Partidul Pro România (faţă de 2.
4% în martie), 1.
9% REPER, 1.
6% PUSL.
1.
9% indică alt partid (faţă de 2.
7% în martie).
56.
9% dintre cei intervievaţi spun că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie (faţă de 58.
1% în martie).
32.
3% spun că vor avea o altă opţiune la alegerile europarlamentare decât partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie (34.
9% în martie).
4.
7% spun că nu s-au hotărât (2.
9% în martie), 3.
8% că nu merg la vot (3.
3% în martie), iar 2.
4% nu răspund (0.
7% în martie).
Declară că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie în special: votanţii PSD-PNL, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai redus, persoanele inactive, cei cu un venit redus şi locuitorii din rural.
Spun că vor avea o altă opţiune la alegerile europarlamentare decât partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie mai ales: votanţii ADU, persoanele cu un nivel de educaţie mai ridicat, gulerele gri sau albe, locuitorii din urban, angajaţii la privat.
Întrebaţi care ar trebui să fie prioritatea viitorului primar din localitatea lor, 24.
4% menţionează crearea de locuri de muncă şi atragerea de investitori, 19.
4% sănătatea (spitale, dispensare etc) şi 14.
2% educaţia (şcoli, grădiniţe, creşe).
13.
6% indică dezvoltarea infrastructurii rutiere/ străzile, drumurile, 12.
5% utilităţile publice (apa, canal, iluminat public, încălzire etc), 3.
7% siguranţa publică, 3.
3% curăţenia, 2.
5% combaterea poluării (aerului, apei, solului), 1.
8% parcurile/spaţiile verzi / zonele de recreere.
2.
6% menţionează altă prioritate, iar 2.
1% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
„PSD şi PNL au un raport mult mai echilibrat la intenţia de vot pentru alegerile locale, reflectând cel mai probabil structurile de primari ale celor două partide.
Intenţia de vot pentru PSD scade puţin, în timp ce pentru PNL creşte foarte puţin comparativ cu măsurătoarea de luna trecută.
Scorul cumulat al PSD şi PNL la alegerile locale este de 55%, cu aproximativ 9 procente mai mare decât scorul pentru Alianţa PSD-PNL măsurat la alegerile europarlamentare.
Scade semnificativ şi intenţia de vot pentru AUR la alegerile locale, ceea ce confirmă tendinţa acestui partid înregistrată în ceea ce priveşte votul la alegerile europarlamentare„, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Îm opinia sa, datele din aprilie confirmă faptul că aproximativ o treime dintre alegători vor avea o altă opţiune de vot la alegerile europarlamentare decât partidul din care face parte primarul preferat, ceea ce infirmă parţial teza privind transferul de voturi dinspre primari înspre partide, însă ”bazinul de alegători PSD-PNL rămâne cel mai disciplinat”.
„În ceea ce priveşte agenda locală, majoritatea românilor sunt interesaţi de crearea de locuri de muncă, atragerea de investitori în localităţile lor, construirea de spitale, dispensare, şcoli, grădiniţe, creşe şi abia apoi de infrastructura rutieră şi utilităţi.
Este o viziune matură a unei populaţii care începe să înţeleagă în mod corect ordinea priorităţilor pentru o dezvoltare sustenabilă, echilibrată şi o calitate a vieţii îmbunătăţită”, notează Ştefureac.
