Guvernul argentinian a cerut marţi Pakistanului şi Sri Lankăi să-l aresteze pe ministrul iranian de interne Ahmad Vahidi, căutat pentru un atentat împotriva firmei de asigurări evreieşti Amia de la Buenos Aires în 1994, şi care efectuează în prezent un turneu în aceste două ţări, relatează agenția AFP, citată de Agerpres.
„Argentina cere arestarea internaţională a responsabililor pentru atentatul cu bombă din 1994 asupra Amia, care a provocat moartea a 85 de persoane, şi care continuă să deţină posturi de putere cu deplină impunitate”, a informat Ministerul de Externe argentinian într-un comunicat.
„Unul dintre ei este Ahmad Vahidi, căutat de justiţia argentiniană ca unul dintre responsabilii de acest atentat de la Amia.
Acest individ este în prezent ministru de interne al Republicii islamice Iran şi face parte dintr-o delegaţie guvernamentală care se deplasează în aceste zile în Pakistan şi Sri Lanka”, adăugă textul citat.
„Argentina a cerut arestarea sa guvernelor din Pakistan şi Sri Lanka în conformitate cu mecanismele prevăzute de Interpol”, a precizat ministerul.
Atentatul terorist comis în 1994 cu o mașină-capcană este cel mai sângeros din istoria Argentinei.
Generalul Vahidi este ministru de interne din 2021, după ce anterior a fost ministru al apărării.
La momentul atentatului de la Buenos Aires, el conducea Forţa al-Quds, unitatea însărcinată cu operaţiuni secrete în cadrul Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a regimului iranian.
Atentatul de la Amia, de pe 18 iulie 1994, a fost atribuit de justiţia argentiniană şi de Israel regimului iranian şi mişcării şiite libaneze Hezbollah.
Iranul a negat orice implicare şi a refuzat mereu ca opt foşti responsabili inculpaţi de justiţia argentiniană, între care generalul Vahidi şi fostul preşedinte Ali Rasfanjani, să fie interogaţi.
Argentina are cea mai mare comunitate evreiască din America Latină, care numără circa 300.
000 de membri.
Înainte de Amia, ambasada Israelului la Buenos Aires a fost ţinta, în 1992, a unui atentat care s-a soldat cu 29 de morţi şi 200 de răniţi, atribuit de asemenea Iranului de justiţia argentiniană şi care rămâne de asemenea nepedepsit.
În 2013, preşedinta de atunci a Argentinei Cristina Kirchner a semnat un protocol de acord cu Iranul pentru a crea o „comisie a adevărului” menită să ancheteze atentatele şi să permită procurorilor argentinieni să se deplaseze în străinătate pentru a-i interoga pe inculpaţi.
Acest acord a fost ratificat de Congresul argentinian, dar niciodată de parlamentul iranian.
El a fost criticat de liderii comunităţii evreieşti din Argentina, care au acuzat-o pe Cristina Kirchner că-i acoperă pe autorii atentatului.
O anchetă judiciară deschisă pe acest subiect în 2015 a fost însă clasată în 2021.
