Primăria Cluj-Napoca nu a mai construit o şcoală nouă din 1994, a precizat consilierul local USR Cluj, Alexandra Oană.
Aceasta a explicat că şcolile au fost nevoite să transforme diverse spaţii improprii în săli de clasă pentru a face faţă numărului de elevi.
„În ședințele de Consiliu Local ni se spune des că educația este prioritatea numărul unu în Cluj-Napoca.
Părinții cu care stăm de vorbă ne spun însă altceva.
Copiii lor învață în săli de la subsol, în foste camere de arhivă, în foste camere de depozitare minuscule întrucât școlile au fost nevoite să transforme diverse spații improprii în săli de clasă pentru a face față numărului de elevi.
Pe scurt, la Cluj-Napoca rețeaua școlară este mult subdimensionată.
Cum am ajuns aici? Pe de-o parte numărul de elevi a crescut constant în ultimii 10 ani, iar de cealaltă Primăria nu a mai construit o școală nouă din 1994.
Consecințele sunt evidente.
Şcolile sunt tot mai aglomerate și tot mai multe sunt constrânse să aducă elevii la școală în schimburi, în timp ce cartierele fără școli sunt gâtuite, zi de zi, de traficul generat de naveta școlară.
Pentru o administrație atentă la date, această evoluție nu ar fi trebuit să fie o surpriză”, a explicat Alexandra Oană.
Alexandra Oană a declarat că în 2021 a depus proiectul pentru construirea unei noi şcoli în cartierul Bună Ziua din Cluj-Napoca şi doar luna trecută au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru acest proiect în Consiliul Local.
„Din păcate, Primăria Cluj-Napoca s-a mulțumit să construiască câte un corp nou de clădire, pe ici pe colo, și nu a pornit construcția de școli decât în ceasul al 12-lea, în două cartiere, Borhanci și Bună Ziua.
Însă nici lucrurile nu merg așa cum ar trebui.
Cu toate că presiunea pe rețeaua școlară este extrem de mare, aceste șantiere se mișcă foarte încet.
De exemplu, am depus proiectul pentru construirea școlii din Bună Ziua în 2021 și de abia luna trecută am reușit să aprobăm indicatorii tehnico-economici pentru acest proiect în Consiliul Local.
Deci, a fost nevoie de 3 ani doar pentru a finaliza documentația pentru proiect.
Evident, cu cât întârziem mai mult construcția de școli noi, cu atât e mai greu să identificăm spațiul necesar pentru ele și cu atât cresc costurile.
Școala din Bună Ziua ne costă 30 de milioane de euro, pentru că Primăria nu a acționat la timp, când în cartier erau încă terenuri disponibile.
Când ridicăm aceste probleme în ședințele de Consiliu Local, domnul Primar ne spune să găsim noi terenuri pentru școli, creșe sau grădinițe, uitând că domnia sa a fost la conducerea acestui oraș în ultimii 20 de ani.
Sau dă vina pe primarii din zona metropolitană, deși atunci când noi i-am propus înființarea unui consorțiu administrativ cu primăriile învecinate tocmai pentru a aborda împreună aceste probleme, dânsul a respins proiectul”, a declarat Alexandra Oană, pentru monitorulcj.
ro.
În noua şcoală din cartierul Bună Ziua care ar trebui să fie construită ar putea învăţa 553 de elevi.
Opțiunea recomandată de proiectant a fost școala de Tip-A care va cuprinde spațiile tehnice, parcare subterană, adăpost de apărare civilă, bibliotecă, zonă administrativă, spațiu pentru asistență medicală (cabinet stomatologic, cabinet logoped/psihologic, cabinet medical și sală de tratament), 27 de săli de clasă, 4 laboratoare, ateliere și sală de sport.
Sala de lectură, cu depozit de carte pentru elevi, va putea permite accesul pentru 110 elevi.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
