Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă o şansă imensă pentru România, iar fondurile alocate trebuie cheltuite până în anul 2026, astfel încât să nu fie restituite, în condițiile în care miniștrii economiei şi finanţelor din UE au decis, în urma Consiliului ECOFIN, că planul european de redresare și reziliență nu va fi extins.
România a depus în decembrie 2023 a treia cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro, însă până la ora actuală nu a fost aprobată, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie.
În prezent, România a încasat din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-ne într-un grad de 32% de încasare.
„În cadrul Consiliului ECOFIN, miniştrii economiei şi finanţelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit şi NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026.
Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite (.
.
.
).
PNRR-ul este o şansă istorică pentru România şi sper din tot sufletul să nu ne trezim în 2026 că nu am folosit banii alocaţi şi că trebuie să îi trimitem înapoi la Comisie”, a notat fostul comisar european pentru politica regională, Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.
În anul 2024, printre investițiile și reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.
000 de săli de clasă cu mobilier, 1.
200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.
000 de laboratoare de știință, cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, investiții în 25 de unități de terapie intensivă, iar 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră trebuie finalizate.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
