Horia, protagonistul filmului omonim ce prilejuiește debutul pe marile ecrane al regizoarei și scenaristei Ana Maria Comănescu, e un băiat aflat pe final de adolescență.
Peste numai câteva zile va împlini 18 ani.
Trăiește undeva într-o comună din Dobrogea, este orfan de mamă și a fost crescut de un tată despre care e evident că nu are cea mai bună părere.
Nu-i place că acesta e miștocar, poate nici că e rocker, că e mereu dornic de o nouă aventură amoroasă ocazională, nu-i place nici atitudinea lui căutat neconformistă cu care respectivul speră că ar putea înșela trecerea anilor, nu-i împărtășește pasiunea pentru “motoarele” de altădată.
Așa că nu e din calea afară de încântat de motoreta Mobra recondiționată parțial pe care tatăl în chestiune, cu autenticitatea aferentă interpretat de Liviu Cheloiu, i-o face cadou cu ocazia promovării cu notă mare a Bacalaureatului.
Și în perspectiva apropiată a zilei sale de naștere.
Horia se pierde cu tatăl său în n discuții referitoare la ce va urma după Bacalaureat.
Numai că planurile lui Horia depind de ceea ce va face Ana.
Fata pe care a cunoscut-o în urmă cu un an, de care s-a îndrăgostit mai curând copilărește, care trăiește la Cluj și căreia îi telefonează zilnic.
E evident că inocentul Horia trăiește în plină iluzie.
E evident că îi este complet străină zicerea cu ochii care, atunci când nu se văd, se uită.
Și nici versurile lui Minulescu cu iubirea adevărată și scurta nebunie.
Stimulat cumva atât de reproșurile tatălui cât și de răspunsurile tot mai eliptice ale fetei care numai băiatului nostru nu îi e clar că vrea să se derobeze, Horia decide să plece în căutarea iubitei.
Intenționează să facă lungul drum de la Constanța la Cluj pe motoretă.
Atâta doar că, drumul Clujului fiind lung, pe parcurs se vor întâmpla multe.
Așa că filmul Horia ne poveștește cu lux de amănunte cam tot ceea ce se întâmplă.
Iar ceea ce se întâmplă e tot mai aventuros, (regizoarea stăpânește bine arta crescendo-ului) îl pune la grele încercări pe Horia care însă e decis să nu capituleze, Deși rămâne la un moment dat fără telefon, ceva mai încolo fără bani și rucsac, ba chiar și fără Mobră.
Cu toate că întâlnește și doi bătrânei cum nu se poate mai ciudați (savuroși Petronela Grigorescu și Constantin Pușcașu) și e pe punctul de a începe o aventură cu o artistă de circ (Mihaela Velicu) care se termină cu o chelfăneală administrată de amantul en titre.
În cele din urmă, Horia nu ajunge la Cluj (văzând filmul veți afla motivul), nu ajunge însă nici în arestul Poliției, fiind salvat de tată și de una dintre iubitele de odinioară ale acestuia (Daniela Nane)Ana Maria Comănescu a scris și realizat un film despre meandrele ieșirii din adolescență.
Film al cărui protagonist este însă un adolescent pas comme les autres.
În mod cert, din acest motiv, în coloana sonoră a filmului de care s-a ocupat Janja Loncar (Horia este o coproducție româno-bulgaro-sârbă) se amestecă muzică originală și hit-uri ale anilor 80.
Auzim sau reauzim formații precum Semnal M sau Timpuri noi.
O auzim și pe Stela Enache.
Nu, nu cu Ani de liceu!Horia e construit pe schema clasică a călătoriei.
E ceea ce se cheamă un road movie.
Făcut după modelul acelor filme ce aveau succes în anii 60-70.
În drumul lui spre Cluj, Horia se oprește la un han, trece Dunărea cu bacul și e uimit de cât de pestriță și de nesimțitoarea este lumea, ajunge și la o casă cu pitici, mai încolo într-un Circ și, în fine, în fața unei secții de Poliție.
Topoi ușor de recunoscut.
– Citeste restul articolului peContributors.
ro
