Programul „Masă Sănătoasă” a fost implementat real într-o treime dintre școlile beneficiare în primul semestru al anului școlar 2023-2024.
Dintre acestea, peste 60% au ales să ofere un sandwich copiilor.
Pentru un sfert dintre copii, masa de la școală este singura masa din zi, conform unui studiu realizat de World Vision România.
Pentru 49% dintre copiii înscriși în Programul „Masă Sănătoasă” care au și primit masă, aceasta reprezintă principala masă a zilei, iar pentru 22% dintre acești copii această masă este singura masă a zilei.
Peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate practic nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă.
Probabilitatea de a NU mânca micul dejun acasă crește semnificativ statistic odată cu vârsta copilului.
Majoritatea copiilor din zone defavorizate ajungând la școală în clasele terminale ale ciclului gimnazial fără să mănânce.
Principalul argument oferit de părinți pentru această situație este lipsa anilor pentru achiziționarea de alimente necesare pregătirii pentru micul dejun.
30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre copiii din acești copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă.
Ca și în cazul servicii micului dejun la domiciliu, probabilitatea de a NU servi prânzul acasă crește odată cu vârsta copilului, de la 24% pentru copiii înscriși în clasa întâi la 43% pentru copiii înscriși în clasa a opta.
Principala justificare oferită de către părinți pentru faptul că nu se servește prânzul acasă pentru copil este masa primită la școală în PNMS.
43% dintre părinți declară, de asemenea că nu au bani suficienți pentru cumpărarea alimentelor necesare pregătirii prânzului.
Unul din cinci copiii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina.
Probabilitatea de a NU lua cina în familie scade odată cu creșterea în vârstă a copilului, copiii de vârstă școlară mică (ciclul primar) fiind statistic mult mai probabil să se afle în această situație decât copiii din ciclul gimnazial.
Pentru majoritatea copiilor (51%) cina reprezintă principala masă a zilei.
Principalele argumente oferite de către părinți pentru care copiii nu mănâncă masa de seară au în vedere lipsa banilor pentru achiziția de alimente.
În cazul unuia din patru copii din medii defavorizate (23%) mâncare pentru masa de seară nu ajunge pentru toți membri familiei, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc.
Două treimi dintre copii din medii defavorizate ai căror părinți au participat la sondaj (62%) obișnuiesc să mănânce zilnic sau frecvent gustări în afara meselor principale, formate în principal din dulciuri (68%) fructe, lactate sau snack-suri.
Pentru cea mai mare parte dintre școlile beneficiare (77% dintre ele) programul a avut un grad ridicat de dificultate, implementarea programului nefiind precedată de o pregătire a unităților școlare de a oferi masă caldă copiilor prin asigurarea unor spații adecvate, sau de estimare a capacităților la nivel local de aidentifica firme specializate în acest sens.
Lipsa spațiului și dotărilor necesare preparării mesei pentru a făcut ca procesul de externalizare a programului să fie aproape general (91%), alocarea financiară diminuându-se prin costuri suplimentare aferente externalizării (transport, profit, ambalare etc.
).
Externalizarea, deși aduce confort instituțional și, în unele cazuri, și garanția calității produselor alimentare utilizate, scade valoarea educativă a programului, cel puțin sub aspectul pregătirii copiilor în vederea unui ritual alimentar sănătos: diversificarea felurilor de mâncare (în majoritatea cazurilor copilul primește un sandwich), conținutul și calitatea produselor alimentare, utilizarea veselei și tacâmurilor, ținută și etichetă în timpul mesei etc.
70% dintre părinții intervievați și 36% dintre cadrele didactice din școlile unde se implementează PNMS consideră cu 15 lei este o sumă prea mică pentru o masă consistentă acordată copiilor în fiecare zi.
Masa caldă pregătită în regim propriu este singura variantă care, în majoritatea cazurilor (55%) include două feluri de mâncare și, în unul din cinci cazuri și desert.
Reamintim însă că ponderea școlilor care oferă acest tip de serviciu este foarte redusă.
În cazul mesei în regim catering în aproximativ o treimedintre cazuri (32%) sunt servite două feluri de mâncare.
Pachetul alimentar este tipul de serviciu care oferă în cele mai multe cazuri desert și lichide (sucuri/apa).
Doar 21% dintre cadrele didactice intervievate consideră că masa oferită copiilor este suficientă.
Principalul argument adus de către respondenți pentru a justifica insuficiența este cel al dimensiunii mici a porțiilor oferite copiilor dar sunt aduse și alte argumente importante statistic: meniu sărac, nediversificat, doar un singur fel de mâncare, lipsa desertului sau a lichidelor din meniu.
În medie aproximativ un sfert dintre reprezentații școlilor care implementează PNMS (28%) consideră corespunzătoare masa acordată copiilor prin PNMS sub toate aspectele de calitate necesare (diversitate, aspect, ambalare, prospețime etc.
)Gradul de satisfacție al părinților față de program este de 58%.
Acest nivel de satisfacție scade semnificativ statistic odată cu creștea în vârstă a copiilor ai căror părinți au fost intervievați și implicit cu creșterea nevoilor alimentare ale acestora atât sub aspectul calității, dar mai ales sub aspectul cantității și consistenței mesei.
Cea mai importantă dintre solicitările părinților este însă menținerea programului și extinderea lui pe toată durata de școlarizare a copiilor, creșterea cantității de mâncare oferite și mai mare implicare a părinților în alegerea alimentelor.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: Depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
