Misiunea elicopterului Ingenuity este departe de a se fi încheiat.
El va colecta date pentru posibil încă 20 de ani, însă nu le mai poate transmite pe Terra, anunță specialiștii NASA.
Alte știri din Science Report: ● NASA confirmă (iar) faptul că misiunea Dragonfly va fi lansată în 2028 ● Cercetătorii confirmă descoperirea celei mai mari reptile marine cunoscuteȘtirea că Igenuity, mini elicopterul celor de la NASA, a transmis ultimul său mesaj către Terra, alături de un rămas bun emoționant, a făcut deja înconjurul planetei.
Misiunea sa pe Marte nu s-a încheiat însă, anunță NASA, iar Ingenuity va continua să colecteze date, chiar dacă nu le va mai transmite către Terra.
Ingenuity a ajuns pe Marte la 18 februarie 2021, alături de roverul Perseverance, iar la 19 aprilie, același an, executa primul zbor pe o altă planetă al unui vehicul creat de om.
Scopul său era acela de a executa cinci zboruri în decursul a 30 de zile, să colecteze cât mai multe date, apoi să le transmită către centrul de control de la NASA.
A făcut însă mult mai mult decât atât.
Nu mai puțin de 72 de zboruri a efectuat micul elicopter, pe o distanță de 14 ori mai mare decât era prevăzută inițial.
Iar din punctul ăsta de vedere, se poate spune că misiunea a fost mai mult decât un succes.
Utimul său zbor a avut loc la 18 ianuarie anul curent, atunci când Ingenuity a pierdut temporar contactul cu centrul de control de pe Terra și s-a prăbușit de la o înălțime de un metru.
Chiar dacă nu pare o distanță prea mare, mini elicopterul a suferit daune catalogate ca ireversibile.
În consecință, misiunea sa s-a încheiat oficial o săptămână mai târziu, iar ultimele date le-a transmis în urmă cu două zile.
Ingenuity are însă energie, au anunțat oficialii NASA, iar asta înseamnă că va continua să colecteze date despre clima marțiană și să facă fotografii zilnice ale locului în care s-a prăbușit.
Cât o va face? Până în momentul în care va rămâne fără energie, sau până când nu va mai avea spațiu de stocare a informațiilor.
Iar asta înseamnă că poate funcționa pentru încă 20 de ani.
Așa cum subliniasem mai devreme, Ingenuity nu va mai transmite date către Terra.
Astfel, singura modalitate de a-i afla aceste ultime date va fi ca omenirea să găsească o variantă de a ajunge pe Marte și de a le recupera de acolo.
Fie că va fi vorba despre un nou rover, de un alt elicopter sau chiar de o expediție cu echipaj uman.
Până atunci, misiunea Mars Sample Return, prin care NASA intenționa să aducă pe Terra mostrele de sol marțian culese de roverul Perseverance, a intrat într-un impas.
Date fiind constrângerile bugetare, agenția spațială americană se vede nevoită să regândească întreaga misiune, și să găsească o alternativă mult mai ieftină decât cea propusă inițial.
Chiar și dacă o va face, este puțin probabil ca misiunea să fie finalizată înainte de 2040.
Date fiind reducerile bugetare pe care NASA tocmai a fost anunțată că trebuie să le facă, multe dintre misiunile agenției spațiale americane au fost puse sub semnul întrebării.
După cum am subliniat anterior, misiunea Mars Sample Return a fost cea mai afectată.
Alte proiecte importante vor continua însă, conform programului inițial, au anunțat oficialii NASA.
Printre ele și misiunea Drangonfly, care își propune să trimită un quadcopter (elicopter propulsat de patru rotoare) pe Titan, cea mai mare lună a planetei Saturn.
Misiunea a fost propusă încă din anul 2017, iar începând cu 2019, conceptul misiunii a primit aprobarea celor de la NASA pentru a deveni cea de a patra misiune a programului New Frontiers (o serie de misiuni spațiale care au ca scop explorarea sistemului solar.
În cadrul acestui program, până în prezent, au fost lansate misiunile New Horizons, Juno și OSIRIS-Rex).
Conform planului inițial, lansarea misiunea Dragonfly ar fi trebuit să aibă loc în anul 2026.
Ulterior, a fost amânată pentru 2027, pentru ca, la finalul anului trecut, startul misiunii să fie reprogramat pentru 2028.
Iar cu atâtea amânări și cu un buget restrâns anunțat pentru anul 2025, viitorul misiunii părea din nou incert.
Oficialii NASA au ținut însă să confirme, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la sediul agenției din Washington, că misiunea va avea totuși loc.
Agenția spațială americană va aloca un buget de 3,35 de miliarde de dolari pentru această misiune, dublu față de cel propus inițial.
Iar dacă totul va merge conform planului, Dragonfly va decola spre Titan în anul 2028, așa cum se anunțase ultima dată în noiembrie 2023.
Quadcopterul va ajunge pe Titan în anul 2034, la sudul ecuatorului acestui satelit, într-o zonă botezată Shangri-La.
Acesta va fi proiectat să rămână activ timp de 3,3 ani, perioadă în care va analiza în jur de 30 de situri, în încercarea de găsi atât compușii chimici necesari vieții, precum și urmele apei lichide care se presupune că a existat în regiunea respectivă.
A fost nevoie de două descoperiri independente, ambele efectuate în sudul Angliei, în apropiere de Devon, pentru ca o echipă de paleontologi din Marea Britanie, Germania și SUA să poată confirma descoperirea unei specii complet noi de ihtiozaur.
Mai mult, să adauge panopliei de reptile marine mezozoice cel mai mare reprezentat al acestora descoperit vreodată.
Ambele descoperiri au fost efectuate de căutători amatori de fosile.
Prima, cea din 2016, consta într-un fragment disparat de mandibulă și, chiar dacă trăda dimensiuni colosale ale animalului, specialiști nu au putut afirma dacă este vorba despre o specie complet nouă, sau un specimen uriaș dintr-o specie deja cunoscută.
A doua descoperire a venit în anul 2020, atunci când un localnic, Justin Reynolds pe numele său, alături de fiica sa Ruby, de doar 11 ani, au identificat un alt fragment de mandibulă care părea să aparțină unui animal marin de dimensiuni uriașe.
Ulterior, grație eforturilor specialiștilor de la Universitatea din Manchester, 11 noi elemente fosile ale aceluiași specimen fosil s-au adăugat asemenea pieselor unui puzzle, iar paleontologii au putut confirma, pentru prima dată, că se aflau în fața unei specii complet necunoscute.
Una pe care au botezat-o Ichthyotitan severnensis.
Este vorba, așa cum subliniam, despre o specie de ihtiozaur.
Însă, dacă astfel de animale aveau o lungime medie de circa 3-4 metri, resturile fosile nou descoperite aparțineau unor creaturi cu lungimi de circa 22-26 de metri, dimensiuni care le apropie de cele ale unei balene albastre.
Interesant este faptul că animalul a trăit acum circa 202 milioane de ani, cu puțin înainte de extincția de la granița dintre Triasic și Jurasic.
De altfel, paleontologii sunt părere că specia a dispărut în cadrul acestei extincții globale, iar de atunci, nicio altă specie de ihtiozaur nu a mai atins astfel de dimensiuni.
Practic, susțin autorii studiului publicat în revista PLOS One, vorbim de ultimii uriași ai acestui ordin animal.
În acest moment, specialiștii încearcă să înțeleagă condițiile care au facilitat apariția unor astfel de uriași dar, mai ales, de ce nicio altă specie de ihtiozaur nu s-a mai apropiat de astfel de dimensiuni în cei peste 110 milioane de ani care au trecut până la dispariția completă a ordinului Ichthyosauria.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
