Contracararea atacului iranian de către apărarea aeriană israeliană în timpul operaţiunii Iron Shield oferă lecţii utile pentru conducerea armatei greceşti, întrucât un atac masiv cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice este unul dintre scenariile de bază în cadrul planificării operaționale a forţelor armate.
Încă din anul 2021, imediat după criza provocată între Grecia şi Turcia de trimiterea de către Ankara a navei Oruç Reis în Mediterana de Est, statele majore greceşti s-au ocupat de realizarea unui studiu aprofundat, care a primit chiar aprobarea Consiliului Șefilor Statelor Majore și care conține trei planuri de consolidare a apărării aeriene grecești, scrie KathimeriniScenariul cel mai mai scump include achiziționarea unui număr mare de sisteme de armament, senzori și muniții estimate la peste 6 miliarde.
Următorul scenariu, la aproape jumătate de preț, vizează achiziționarea, deja vehiculată, a unor sisteme de apărare aeriană pentru a consolida capacitățile antiaeriene ale țării împotriva unor amenințări moderne.
Un alt scenariu mult mai ieftin, întrucât nu depășește 2 miliarde de euro, se bazează în principal pe modernizarea sistemelor existente.
Vorbind la postul de televiziune SKAI, ministrul grec al apărării, Nikos Dendias, a susținut că Grecia îşi va crea propriul dom antiaerian şi anti-drone, după modelul Domului de Fier israelian.
Regiunea Evros și insulele din estul Mării Egee vor dobândi un sistem de bruiaj pentru aeronavele fără pilot, sistem care în următoarea fază va fi extins la zona centrală a Mării Egee și Creta, iar pe viitor şi la granițele de nord ale Greciei.
O caracteristică cheie a acestui sistem este emiterea de interferențe cu scopul pierderii controlului UAV-ului de către operatorul acestuia (Soft Kill).
Scopul statelor majore este însă să conecteze sistemul, prin intermediul Centrului Național de Operațiuni Aeriene, cu armele antiaeriene de care dispun forțele armate, astfel încât să existe şi posibilitatea doborârii (Hard Kill).
Sistemul, care are mai multe caracteristici similare cu cele ale Domului de Fier al Israelului, în ceea ce privește detectarea și avertizarea timpurie a unei posibile amenințări, va avea două versiuni.
Una „în mişcare”, care va fi instalată fie pe vehicule, fie pe platforme, precum vehicule aeriene și nave, pentru a acoperi suprafețe cât mai mari și pentru a fi dislocate în zonele în care sunt amplasate infrastructuri sensibile.
Una „fixă” ce va contracara drone de categorie mică și medie cu scopul recunoașterii și identificării amenințărilor.
Sistemul anti-drone, combinat cu armele antiaeriene existente, poate acoperi în mare măsură nevoile operaționale ale Greciei, după cum au declarat pentru Kathimerini surse competente din domeniu, însă este clar că mai devreme sau mai târziu apărarea aeriană va trebui întărită cu sisteme noi.
Studiul întocmit în 2021 prevede retragerea treptată a armelor rusești care acoperă o mare parte a apărării aeriene greceşti, deoarece nu sunt sustenabile în condițiile geopolitice actuale, iar viața operațională a acestora urmează să se încheie în următorii cinci ani.
Potrivit unor surse competente, Grecia a apelat la Armenia pentru know-how și piese de schimb, dar eforturile au fost zadarnice.
Oficialii greci au examinat deja capacitățile sistemelor israeliene Arrow și Barak pentru a consolida apărarea împotriva atacurilor cu rachete.
Achiziția este estimată la aproape 2 miliarde de euro și va acoperi în mare măsură nevoile operaționale ale țării, dar pentru moment nu a fost luată nicio decizie în acest sens.
O concluzie importantă trasă din operațiunea „Iron Shield” și care a stârnit interesul comandanţilor greci este utilizarea unei combinații de metode, în special arme antiaeriene și avioane de luptă pentru a contracara atacurile iraniene.
Mai exact, israelienii și avioanele F-16, F-15 și Typhoon ale aliaţilor au preluat doborârea dronelor Shahed, în timp ce anumite UAV-uri au fost interceptate de Domul de Fier.
Însă „vânătoarea” de rachete de croazieră a fost lăsată pe seama aeronavelor F-35.
Potrivit declaraţiilor unor oficiali israelieni pentru Kathimerini, sâmbătă seara, aeronavele F-35 au zburat în spațiul aerian vecin și datorită radarelor AESA cu rază lungă de acțiune au avut capacitatea de a detecta rachetele iraniene de la o distanță atât de mare încât piloţii au avut timp să vadă traiectoria rachetei și să se orienteze din timp în direcția ei, așteptând ca aceasta să treacă de ei și apoi să o doboare cu rachete Python aer/aer.
Tactica a dat rezultat 100%, iar forțele aeriene israeliene au putut anunţa doborârea tuturor rachetelor de croazieră trase de Iran.
Material realizat cu sprijinul Rador Radio România
