Primele blocuri comuniste din Cluj-Napoca au fost construite începând din anii 1950 în zona străzii Horea, în Mihai Viteazul, pe actuala stradă I.
C.
Brătianu și pe străzile Dragalina și Plopilor.
Piața Mihai Viteazul s-a schimbat de-a lungul timpului.
În Piața Mihai Viteazul primele blocuri au fost construite în 1961.
În primă fază au fost înlocuite casele mai mici sau aflate în ruină.
A urmat primul bloc turn de lângă canalul Morii și apoi a fost realizat blocul fostului cinematograf Republica, actualul cinematograf „Florin Piersic”.
A apărut în final și Hala Agroalimentară.
În poză poate fi observată și zona Turnului Pompierilor.
Denumit la început Turnul țesătorilor, edificiul face parte din ansamblul celei de a doua incinte fortificate medievale a oraşului, construcția lui fiind începută cel mai probabil în ultimele decenii ale secolului al XV-lea și începutul secolului următor.
În anul 1574, turnul a suferit unele intervenţii, probabil în acest an fiind supraînălţat.
Tot la sfârşitul secolului al XVI-lea apare şi prima informaţie referitoare la funcţia de turn de supraveghere împotriva incendiilor a acestei construcţii, la data de 10 mai 1585 fiind luată o hotărâre a consiliului orăşenesc în acest sens.
Situat pe strada Tipografiei, turnul a rămas printre puținele construcții medievale de apărare a Clujului ce rezistă până în zilele noastre.
Turnul Pompierilor a fost modernizat și introdus în circuitul turistic al Clujului, în martie 2023.
În ultima parte a secolului al XIX-lea, în zona Pieței Mihai Viteazu a fost mutată piața de mărfuri a orașului și s-a construit o cale ferată destinată transportului de oameni și marfă care mergea până în această piață.
După o serie de accidente calea ferată a fost desființată în 1902.
Întotdeauna, Piaţa Mihai Viteazul a fost considerată „inima” comerţului clujean.
În 1904, Piaţa Mihai Viteazul era aproape la fel de animată ca şi în ziua de astăzi.
O mulţime de persoane se plimbau pe aleile pieţei, zona ei centrală fiind ticsită de comercianţi.
Aceştia aveau standuri din lemn acoperite cu prelată, pentru protecţia legumelor şi fructelor.
Articol realizat de Oana DOROȘENCOCitiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
