Premierul conservator Andrej Plenkovic și președintele Zoran Milanovic sunt principalii protagoniști ai alegerilor parlamentare care se desfășoară miercuri în Croația.
Rezultatul ar putea afecta sprijinul Zagrebului pentru Kiev, tensionând în același timp relațiile cu partenerii UE, scrie Reuters.
Croații votează miercuri într-un scrutin parlamentar strâns care testează popularitatea premierului Andrej Plenkovic și a partidului său conservator HDZ, aflat la putere, acuzat de adversari de corupție și nepotism.
Aproximativ 3,7 milioane de alegători au de ales între mai bine de 2.
000 de candidați.
Sondajele la ieșirea de la urne sunt așteptate la câteva minute după închiderea votului, la ora locală 19.
00 (20.
00, ora României).
Rezultatele oficiale vor fi disponibile în zilele următoare.
Alegătorii au stat la coadă pentru a vota, iar Comisia Electorală de Stat a declarat că prezența la vot până la ora 11.
30 era de 24%, comparativ cu 18% în 2020.
HDZ (Uniunea Democrată Croată) speră să profite de lunga sa ședere la guvernare și de obiectivele atinse în acest timp: aderarea la Uniunea Europeană, introducerea monedei euro, aderarea la Schengen și creșterea numărului de turiști străini care vizitează coasta adriatică a țării.
Sondajele arată că HDZ va câștiga cele mai multe mandate, dar mulți alegători au dat semne că s-au săturat de acest partid, scrie Reuters.
Analiștii spun că numeroasele scandaluri de corupție care au vizat puterea, inclusiv decizia lui Plenkovic de a numi în funcție un procuror de stat cunoscut pentru legăturile sale cu persoane implicate în afaceri de corupție, ar putea să-i afecteze majoritatea.
Cele mai recente sondaje realizate de IPSOS indică faptul că HDZ va obține 60 de locuri în parlamentul de 151 de locuri, mai multe decât orice alt partid, dar în scădere față de cele 66 din prezent și insuficiente pentru o majoritate absolută.
Plenkovic s-a declarat optimist, dar negocierile după încheierea scrutinului se anunță complicate.
Principalul rival al lui Plenkovic este președintele Zoran Milanovic, care a declarat că va demisiona pentru a deveni șef al guvernului dacă Partidul său Social-Democrat (SDP) va prelua puterea cu ajutorul altor partide mai mici.
El s-a implicat însă în lupta electorală fără să renunțe la funcția care, teoretic, îi impune neutralitatea.
Coaliția condusă de SDP, arată sondajele, ar urma să se claseze pe locul al doilea cu 41 de locuri, în timp ce Mișcarea Patriei, de dreapta, și partidul ecologist Mozemo ar putea veni pe locurile al treilea și al patrulea, cu 15 și, respectiv, 11 locuri.
În cazul în care o coaliție condusă de social-democrați va prelua puterea, schimbarea de guvern ar putea modifica poziția țării în privința unor chestiuni majore, precum sprijinul acordat Ucrainei în războiul cu Rusia, și ar putea tensiona relațiile cu partenerii din UE.
Milanovic, un prieten al lui Viktor Orban, se opune ajutorului pentru Ucraina și a criticat în mod frecvent UE și NATO.
Premierul Plenković l-a acuzat în repetate rânduri pe Milanović că a încălcat Constituția, a folosit un limbaj nepotrivit și că are „opinii pro-ruse”.
Milanović, care a fost prim-ministru din 2011 până în 2016, l-a numit pe Plenković „mincinos” și l-a acuzat că răspunde la comenzile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Mă aștept să colaborez cu toți cei care sunt împotriva furtului”, a declarat Milanovic, miercuri, după ce a votat.
„Fondurile UE vor fi folosite mai bine și nu va exista niciun furt”, a asigurat el.
„Indiferent de distribuția finală a locurilor, este probabil ca parlamentul să fie mai fragmentat și negocierile pentru coaliție să se prelungească mai mult timp”, a declarat pentru Reuters Mario Bikarski, analist pentru Europa Centrală și de Est la compania de informații de risc Verisk Maplecrof, citat de Reuters.
„Un guvern minoritar, condus fie de HDZ, fie de SDP, ar fi și mai instabil și ar fi puțin probabil să reziste până la sfârșitul mandatului”, a spus acesta.
