Femeile continuă să fie slab reprezentate și la alegerile europarlamentare din acest an de pe 9 iunie.
Potrivit unui raport Expert Forum, la alegerile europarlamentare din 9 iunie doar o treime din candidații propuși de partide sunt femei.
„În 2019, 31% din candidaţi au fost femei, deci nu există o creştere în 2024”, arată raportul.
În primii zece candidați de pe lista alianței Dreapta Unită la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 sunt patru femei care au șanse mari să reprezinte România la Bruxelles.
Printre ele se numără și Adriana Cristian (USR Cluj), consilier local în municipiul Cluj-Napoca.
Într-un interviu pentru monitorulcj.
ro, Adriana Cristian a declarat că a decis să candideze pentru Parlamentul European pentru că vrea să ajute cetățenii să privească altfel spre UE, construcție care, în momentul de față, se confruntă cu un val de neîncredere a cetățenilor.
„Cel mai mare atuu pe care îl are această construcție, cea mai faină construcție a generației noastre politice, este tocmai încrederea pe care oamenii o au în a crea o Europă unită și puternică.
Ce îmi doresc mult de tot să fac și de ce am decis să candidez la PE este să aduc cetățenii mai aproape de UE și UE mai aproape de cetățeni.
Vreau să fiu un europarlamentar prezent în sedințele de consiliu local în țară, mai ales în comunitățile mici, în primul rând pentru a transmite mai departe informațiile și pentru a pune presiune pe decidenții locali să acceseze fonduri și să dezvolte comunitățile.
Din câte știu, așa ceva nu prea s-a făcut în ultimii ani”, a explicat Adriana Cristian.
Când vine vorba despre situația din România, Adriana Cristian a explicat că există multe probleme care sunt încă nerezolvate și că acestea din urmă ar trebui să fie rezolvate cu cap, prin muncă.
„Politicienii ar trebui să se pun la aceeași masă cu experții ca să discute care este problema și să o ducă până la final, astfel încât să își atingă obiectivele cu care au plecat la drum.
Din păcate, de multe ori, ceea ce se întâmplă este că își dau seama că există o problemă, se pun la masă și în loc să muncească, să aducă la masă toți oameni care ar trebui să fie implicați în luarea decizilor pentru a rezolva aceeași problemă, se opresc și spun că problema nu ține de ei.
În momentul acela, nu merg mai departe și spun că nu e în atribuțiile lor, că problema poate să fie în altă parte și tot așa.
Acesta este modul prin care România se poate schimba, prin faptul că nu ne oprim și nu ne împiedicăm de primul obstacol și spunem: «Am încercat, nu s-a putut, nu a fost vina mea».
Stăm la masă și muncim până găsim soluția”, a mai arătat consilierul local.
Candidata USR Cluj la alegerile europarlamentare s-a declarat o susținătoare a învățământului performant, axat pe rezolvarea de probleme și nu pe memorare.
Aceasta este de părere că elevii din România nu au rezultate bune, rămân în urmă și nu se iau măsuri pentru a-i ajuta să învețe, să se integreze și să se dezvolte.
„Sunt foarte multe probleme, așa cum vedem și din testele PISA.
Din păcate, dincolo de aceste evaluări pe care le vedem an de an, cu rezultatele pe care le vedem, nu se face nimic mai departe.
Dacă tot vedem că există copii care rămân în urmă, și vedem asta de la clasa a I-a, ar trebui să se ia măsuri începând de acolo, nu doar să monitorizăm evoluția fără a lua și măsurile de corecție.
Colega mea Silvia Dinică, care este parlamentar, chiar are o inițiativă de lege care stă din păcate blocată în momentul de față.
Inițiativa este de a crea niște ore de recuperare pentru aceia la care se identifică o întârziere.
Dacă s-a face asta de la clasa I, a II-a, a III-a și a IV-a, ai putea să te asiguri că în câțiva ani s-ar reduce decalajaul.
Vă spun și în calitate de profesor, eu sunt profesor asociat la Facultatea de Științe Economice.
Realitatea ne arată că nici acolo situația nu e diferită, noi în momentul de față nu ne învățăm nici măcar studenții să devină antreprenorii de mâine, noi îi învățăm să devină angajații de mâine.
Nu le povestim despre fondurile pe care le au la dispoziție, despre cum le pot atrage, astfel încât să își finanțeze ideile.
Asta înseamnă că noi nici măcar nu înțelegem realitatea tinerilor.
Dacă stăm să povestim cu ei o să vedem că o mare majoritate dintre ei sunt o sursă de inovare continuă și că nu își doresc să fie angații de mâine, cum ne doream noi când terminam facultatea.
Din păcate, nu îi învățăm să fie așa”, a declarat Adriana Cristian, pentru monitorulcj.
ro.
Potrivit rezultatelor testelor PISA din 2023, România s-a aflat pe penultimul loc în UE.
Cifrele au arătat că performanța elevilor de 15 ani, aflați aproape de finalizarea învățământului obligatoriu, a fost pe penultimul loc din Uniunea Europeană.
Pentru a se dezvolta, Adriana Cristian, a precizat că România are nevoie de un sistem de învățământ „care ține de cont de abilitățile și preferințele elevilor”.
„Eu cred că ar putea fi creat un astfel de sistem.
Sisteme sunt foarte multe, chiar și la nivel european și pot sta ca sursă de inspirație.
Realitatea este că trebuie să mergem către opționale.
Cel puțin la ciclurile mai mari, astfel încât studenții să poată să-și aleagă subiectele care îi interesează.
Eu ca părinte îmi ajut copiii prin opționale pe care le plătesc.
Asta este ceea ce facem acum.
Nu se întâmplă nimic de la Stat.
Ajutăm mult prea puțin la momentul actual”, a mai declarat Adriana Cristian.
La nivelul municipiului Cluj-Napoca, consilierul local a explicat că orașul are probleme legate de infrastuctură și a precizat că nu s-a construit o școală nouă de 20 de ani: „Este foarte clar că orașul are probleme legate de infrastructură.
Nu s-a construit o școală nouă în 20 de ani, doar s-au peticit și s-au făcut niște corpuri de clădire, dar corpurile de clădire iau practic din calitatea elevilor, pentru că fie s-a luat din spațiul verde, s-a continuat și s-a transformat, de exemplu, cantina, cum s-a întâmplat la Avram Iancu.
În locul cantinei s-au făcut 2, 3 clase.
E clar că pentru România, subiectul acesta a educației a fost o discuție politică care sună bine în timpul alegerilor, dar nu a fost o prioritate pentru administrațiile de până acum”.
În final, reprezentanta USR Cluj a arătat cum și-ar dori să abordeze și să găsească soluții pentru problemele României în Parlamentul European.
„Ca europarlamentar și politician în general există mai multe tipuri de putere.
Unul este al mesajul pe care tu îl transmiți.
Faptul că vorbești despre aceste teme foarte importante, care sunt modelele mai bune din alte părți și că pui presiune, atât în interioriul propriului partid, cât și vorbind cu presa.
O a doua pârghie pe care o găsiți și în programul alianței cu care noi candidăm la alegerile europarlamentare este specific pe zona aceasta de educație și atrage atenția că este nevoie în continuare de infrastructură școlară și de fonduri pentru dezvoltarea acesteia pentru că suntem încă deficitari la acest capitol.
Punctul următor este legat de ajutor, chiar mergem și spunem că ar trebui să se poată învăța limba română oriunde în țările din UE, chiar dacă există legislație în domeniu, realitatea este că există în continuare multe țări unde cetățenii noștri care sunt plecați nu au ocazia să facă asta și cred că ar fi foarte benefic, în condițiile în care avem o mare problemă cu plecarea celor mai buni dintre noi din țară.
Sunt și alte măsuri pe care le avem în vedere”, a mai menționat Adriana Cristian.
Partidele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi au putut depune candidaturi pentru alegerilor europarlamentare până la data de 10 aprilie.
Pentru alegerile din 2024 s-au înscris 15 partide/alianţe şi 7 candidaţi independenţi.
Termenul limită pentru anunţarea candidaturilor finale este 29 aprilie.
Potrivit raportului EFOR, la nivel de partid, listele cele mai echilibrate sunt la USR (12 femei /11 bărbaţi) şi PSD (12 femei/11 bărbaţi).
Doar un sfert dintre candidaţii liberali sunt femei – 5 din 20.
Articol realizat de Oana DOROȘENCOCitiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
