Modul în care ne raportăm la mâncare este o oglindă a relaţiei pe care o avem cu noi, a declarat, pentru Agerpres.
ro, medicul psihiatru Petronela Nechita.
Este esenţial să subliniem, spune aceasta, că, pe măsură ce devenim mai conştienţi de nevoile noastre personale – fie că este vorba despre odihnă, plimbări în natură, activităţi sportive sau lectură – şi învăţăm cum să le satisfacem adecvat, tendinţa de a recurge la diverse alimente ca formă de consolare sau recompensă scade semnificativ.
„Oamenii trebuie să mănânce pentru a supravieţui.
Aşadar, hrana este una dintre nevoile noastre fundamentale.
Organismul ne atenţionează, prin foame, că avem nevoie de hrană pentru a trăi.
Însă, noi nu mâncăm mereu doar pentru a ne satisface foamea fiziologică.
O parte dintre noi apelăm la mâncare pentru ameliorarea stresului.
De aceea, mâncatul emoţional se defineşte ca tendinţa de a răspunde la emoţii dificile, cum ar fi frica, furia sau tristeţea, şi la situaţii tensionate prin consumul de alimente, chiar şi în absenţa foamei”, arată dr.
Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul „Socola” din Iaşi.
Stresul, susţine aceasta, creează un mediu favorabil pentru acest tip de comportament alimentar.
„Prin urmare, mâncatul emoţional implică folosirea alimentelor ca modalitate de a te simţi mai bine şi de a-ţi împlini nevoile emoţionale.
Foamea emoţională se manifestă brusc, aducând cu ea o dorinţă intensă de a mânca, având la bază o stare persistentă de disconfort psihologic, generată de stres.
Reacţiile afective, indiferent dacă sunt negative sau pozitive, ne determină să facem alegeri alimentare pe fond emoţional.
Când mănânci ca să-ţi hrăneşti emoţiile, o faci repede, consumând alimente inconştient pe pilot automat, mai ales în faţa TV-ului, citind sau în faţa laptopului”, precizează medicul.
Potrivit acesteia, relaţia cu mâncarea se formează în copilărie, când poate fi cultivată într-un mod sănătos sau poate duce la comportamente alimentare nesănătoase în viaţa adultă.
Medicul spune că, atunci când ne aflăm într-o stare de distres emoţional, angoasă mentală, trăim senzaţia unui sentiment de gol interior.
„Acest distres poate cuprinde o gamă largă de sentimente: furie, plictiseală, confuzie, depresie, frustrare, singurătate, schimbare, pierdere, chiar şi emoţii pozitive precum fericire, iar mâncarea vine ca recompensă”, arată medicul psihiatru.
În opinia sa, folosirea mâncării ca metodă de auto-consolare poate fi dăunătoare pentru sănătatea fizică, dar şi pentru cea emoţională.
Conform acesteia, sportul, somnul şi alte obiceiuri sănătoase ne vor ajuta să trecem prin momente dificile fără să recurgem la mâncatul emoţional.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
