Presa din România intră într-un „an superelectoral”, cu patru runde de alegeri, dar se confruntă cu o serie de probleme care afectează independența jurnaliștilor, menționează un raport internațional care analizează libertatea presei în România.
Autorii fac și recomandări pe care autoritățile să le implementeze.
Raportul a fost realizat de Institutul Internaţional de Presă (IPI) and Media Freedom Rapid Response (MFRR), în urma unor întâlniri avute în ianuarie cu jurnaliști, membri ai instituțiilor de reglementare, ai societății civile și avocați.
Printre problemele principale cu care se confruntă presa din România, raportul menționează:Raportul menționează că România are unul dintre cele mai dinamice sectoare media din sud-estul Europei, un peisaj divers și în evoluție rapidă.
O mână de companii puternice domină presa mainstream și, deși sunt independente, modul în care reflectă subiecte politice a fost corupt de sumele mare de bani publici prin care partidele finanțează unele publicații, se arată în document.
Este ilegal ca partidele politice să cumpere conținut editorial direct de la televiziuni în afara campaniei electorale, dar o practică comună este contractarea site-urilor teviziunilor care, de obicei, sunt o entitate juridică separată.
Această practică permite apoi unui partid politic să ofere indirect bani televiziunilor.
De asemenea, sunt folosite agenții de PR pentru a putea ascunde unde ajung banii publici, iar articolele nu sunt marcate drept publicitate, notează raportul.
Pe lângă aceste companii din presa mainstream, România are parte de un sector tânăr și vibrant de înaltă calitate mass-media care refuză banii politici, utilizează cele mai înalte standarde de integritate și se concentrează pe expunerea corupției și reușește în timp să ajungă la un public din ce în ce mai mare, menționează raportul.
De asemenea, presa locală din România se află într-o criză profundă întrucât mare parte din publicații sunt efectiv capturate de policieni din cauza dependenței de fondurile de publicitate guvernamentală, spun autorii raportului.
„Aici, aproximativ 90% din publicații, care lucrează la bugete reduse pentru un public tot mai restrâns, au devenit vehicule de PR pentru primării”, menționează IPI și MFRR.
La fel ca în alte părți de pe glob, jurnaliștii români se confruntă cu ostilitate online în creștere și trolling.
Aici, raportul menționează cazul Emiliei Șercan, care a fost supusă unui kompromat după ce a dezvăluit cum mai mulți politicieni de la vârful statului, cu referire la Nicolae Ciucă și Lucian Bode, și-au plagiat tezele de doctorat.
Deși utilizarea practicilor cunoscute ca SLAPP împotriva presei este o problemă în creștere în România, justiția a tratat, în cea mai mare parte, profesionist și echitabli cazurile, în acord cu standardele internaționale privind libertatea presei, subliniază autorii raportului.
Raportul critică Consiliul Național al Autodiviziolului, despre care afirmă că are puterea de a amenda, suspenda și chiar retrage licența audiovizuală.
Cu toate acestea, amenda maximă este de 200.
000 de lei (circa 40.
000 de euro), dar majoritatea amenzilor sunt mult mai mici și au impact limitat în a-i opri pe cei care încalcă frecvent normele.
De asemenea, autorii raportului menționează situația TVR, Radio România și Agerpres, instituții publice despre care afirmă că se confruntă cu o subfinanțare cronică și o lipsă de independență politică și bugetară.
Raportul mai menționează situația publicațiilor deținute de Ringier în România, Libertatea și GSP, care s-au confruntat cu o imixtiune a comercialului în procesul editorial.
Protestul conducerii electorale a Libertatea și GSP împotriva acestei imixtiuni nu a dus la rezolvarea situației, amintește raportul, ci la o serie de măsuri luate de conducerea Ringier.
Mai exact, închiderea printului GSP și concedierea redactorului-șef, Cătălin ȚepelinLa cinci săptămâni după aceste acțiuni de la GSP, Ringier i-a concediat pe Cătălin Tolontan, Iulia Roșu și Camelia Stan de la Libertatea, care ocupau funcțiile de coordonator editorial, redactor-șef adjunct și editor la ediţia tipărită a cotidianului.
„Prin urmare, a fost deosebit de șocant să află, despre vastele dispute interne care au izbucnit între cele două redacții și conducerea Ringier care, potrivit jurnaliștilor, a fost o chestiune de integritate jurnalistică și independență editorială, dar, potrivit Ringier, a fost o chestiune de diferențe în ceea ce privește prioritățile strategice și o necesitate de restructurare pentru a stopa pierderile în presa scrisă și să investească în produsul digital”, spun autorii raportului.
Scandalul de la Ringier ilustrează și influența industriei pariurilor, în condițiile în care jurnaliștii GSP au prezentat cum Ringier Sports Management Group a încercat să facă presiuni asupra redacției privind modul cum relatază despre industria jocurilor de noroc și a cerut să prezinte articolele înainte de publicare.
Raportul mai menționează că industria jocurilor de noroc a alocat peste 2,4 miliarde de euro pe publicitate în mass-media, în 2022.
Problemele de securitate cu care se confruntă jurnaliștii de investigație sunt menționate de raport, care oferă exemplul Emiliei Șercan care a a fost amenințată cu moartea după ce a dezvăluit în 2019 că rectorul Academiei de Poliției și-a plagiat lucrarea de doctorat, iar apoi kompromatul din 2022.
Ancheta penală privind kompromatul nu a condus la depistarea vinovaților și nici la cine a scurs public o captură foto pe care jurnalista a oferit-o poliției drept dovadă pentru amenințările primite.
Autorii raportului oferă și o serie de recomandări pe care autoritățile române să le impună de urgență pentru a îmbunătăți libertatea presei.
Raportul integral este disponibil aiciFoto:Dreamstime.
com
