Un tribunal din orașul Ho Chi Minh a condamnat-o la moarte, joi, pe Truong My Lan, șefa unei companii vietnameze, într-un caz de fraudă în care procuratura a estimat daune în valoare totală de 25 de miliarde de euro, cel mai mare scandal financiar din istoria țării, scriu AFP și BBC.
Decizia anunțată joi nu este definitivă, iar familia lui Truong My Lan a anunțat că aceasta va face apel.
Truong My Lan, patroană a conglomeratului Van Thinh Phat, a fost acuzată de corupție, deturnare de fonduri și încălcarea legii bancare, printre altele, în timpul unui proces care a durat aproximativ o lună.
Truong și alți 85 de inculpați au apărut în fața instanței pentru a răspunde întrebărilor și furiei a mii de depunători păgubiți, care și-au pierdut banii aproape peste noapte.
Lista acuzaților include foști oficiali ai băncii centrale, foști membri ai guvernului și directori ai băncii implicate în schema frauduloasă, Saigon Commercial Bank (SCB), pe fondul unei campanii anticorupție orchestrate în urmă cu mai mulți ani de guvernul comunist care a vizat eșaloanele superioare ale sferelor politice și economice.
Procurorii au cerut pedeapsa cu moartea, rar impusă pentru infracțiuni financiare, doar pentru Truong My Lan, considerată a fi creierul operațiunii.
Ea a negat vinovăția și a dat vina pe subordonații săi.
Când a vorbit ultima dată în public, în timpul audierilor, Truong My Lan a mărturisit că s-a gândit la sinucidere.
„În disperarea mea, m-am gândit la moarte”, a spus ea, potrivit Tuoi Tre, un ziar vietnamez.
„Sunt furioasă că am fost atât de proastă încât să mă implic într-un sector atât de dificil (cel bancar) pentru care aveam puține cunoștințe”, a continuat ea.
Truong My Lan a fost acuzată că a înșelat aproximativ 42.
000 de persoane între 2012 și 2022, prin manipularea de obligațiuni prin intermediul SCB, companie deținută în proporție de peste 90% de grupul său, cu complicitatea unor oficiali responsabili cu supravegherea sectorului bancar.
Ea a fost arestată în octombrie sub acuzația de deturnare de fonduri în valoare de 11,5 miliarde de euro, care ar fi fost folosite pentru a-i finanța stilul de viață luxos.
Dar procurorii au declarat joi că prejudiciul total cauzat de escrocherie se ridică acum la 25 de miliarde de euro, echivalentul a 6% din PIB-ul țării în 2023.
Procesul a scos la iveală o serie de afaceri corupte, inclusiv o mită de aproximativ cinci milioane de euro în numerar ascunsă în cutii de polistiren, un izolator termic folosit de obicei pentru a transporta fructe sau fructe de mare.
Beneficiara, o fostă șefă de inspecție la banca centrală, a insistat că a refuzat pachetul, care i-a fost înmânat de fostul președinte al SCB.
Acesta din urmă, la rândul său, a susținut că nu l-a luat înapoi după ce i l-a dat, potrivit presei de stat.
De asemenea, procurorii au susținut că mai mult de o mie de proprietăți au fost confiscate de la Truong.
Truong My Lan provine dintr-o familie sino-vietnameză din Ho Chi Minh City.
Acest oraș a fost mult timp motorul comercial al economiei vietnameze, încă de pe vremea când era capitala anticomunistă a Vietnamului de Sud, cu o comunitate numeroasă de etnici chinezi, scrie BBC.
Ea și-a început cariera ca vânzătoare la tarabă, în piață, vânzând produse cosmetice împreună cu mama sa, și a început să cumpere terenuri și proprietăți după ce Partidul Comunist a permis o perioadă de reformă economică, în 1986.
În anii 1990, ea deținea deja un portofoliu mare de hoteluri și restaurante.
Toate terenurile din Vietnam sunt în mod oficial deținute de stat.
Obținerea accesului la ele se bazează adesea pe relații personale cu funcționarii de stat.
Corupția a escaladat odată cu creșterea economiei și a devenit endemică.
Până în 2011, Truong My Lan era o femeie de afaceri bine cunoscută în orașul Ho Chi Minh și i s-a permis să organizeze fuziunea a trei bănci mai mici, cu probleme de lichidități, într-o entitate mai mare: Saigon Commercial Bank.
Legislația vietnameză interzice oricărei persoane fizice să dețină mai mult de 5% din acțiunile unei bănci.
Dar procurorii spun că, prin intermediul a sute de companii fantomă și a unor persoane care acționau ca împuterniciți ai săi, Truong My Lan deținea de fapt peste 90% din Saigon Commercial.
Oamenii legii o mai acuză că s-a folosit de această putere pentru a-și numi propriii oameni ca manageri și apoi le-a ordonat să aprobe sute de împrumuturi către rețeaua de societăți fantomă pe care o controla.
Împrumuturile acordate în acest sens au reprezentat 93% din totalul împrumuturilor acordate de bancă.
Potrivit procurorilor, pe o perioadă de trei ani, începând din februarie 2019, ea i-a ordonat șoferului său să retragă 4 miliarde de dolari în numerar din bancă, și să îi depoziteze în subsolul său.
Mulți își pun întrebări cu privire la modul în care Truong a reușit să continue atât de mult timp presupusa fraudă.
Amploarea scandalului a determinat sute de persoane să protesteze în capitala Hanoi și în orașul Ho Chi Minh, într-o expresie neobișnuită de furie colectivă tolerată în țara comunistă.
Miercuri, o prezență polițienească numeroasă a fost desfășurată în fața sediului băncii centrale din Hanoi, locul unde anterior au mai avut loc mitinguri.
În lipsa transparenței și a unei reglementări eficiente, sistemul bancar vietnamez permite participarea unor puternici actori privați care își pot impune interesele, în detrimentul depunătorilor.
În ultimii ani, regimul comunist și-a intensificat campania anticorupție.
În numele acestei politici, peste 4.
400 de persoane, inclusiv oameni de afaceri și miniștri destituiți, au fost urmărite penal în peste 1.
700 de cazuri începând cu 2021.
Procesul este cel mai răsunător capitol de până acum al campaniei anticorupție „Cuptoare aprinse”, condusă de secretarul general al Partidului Comunist, Nguyen Phu Trong.
Un ideolog conservator credincios teoriei marxiste, Nguyen Phu Trong crede că furia populară față de corupție reprezintă o amenințare existențială la adresa monopolului Partidului Comunist asupra puterii, scrie BBC.
El a început campania în mod serios în 2016, după ce l-a eliminat pe premierul pro-business de la acea vreme, pentru a-și păstra funcția de conducere în partid.
Utilizarea pedepsei cu moartea este obișnuită în Vietnam pentru infracțiunile legate de droguri, dar rămâne rară pentru infracțiunile economice.
Statisticile privind utilizarea acesteia sunt clasificate drept secret de stat, dar Amnesty International estimează că în fiecare an sunt efectuate „multe” execuții, de ordinul a câteva zeci pe an.
